Dicționar de sinonime
Sinonime absolvență
Cuvântul „absolvență” are următoarele sinonime:
absolvență ( substantiv )
- încheiere
- absolvire
- terminare
Alte sinonime:
- isprăvire
Sinonime Apropiate
- finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
- încheiere - sfârșit, final, terminare, capăt, fine, concluzie
- final - sfârșit, capăt, încheiere, terminare, deznodământ, epilog, fine, ultim, încheietor
- sfârșit - final, încheiere, terminare, capăt, stingere, moarte, deces
- finisaj - definitivare, finisare, încheiere
- închidere - încuiere, oprire, blocare, astupare, împrejmuire, îngrădire, claustrare, încheiere
- bilanț - rezultat, evaluare, încheiere, socoteală, situație (finală)
- concluzie - încheiere, final, bilanț
- decizie - hotărâre, rezoluție, sentință, determinare
- deznodământ - sfârșit, încheiere, final, epilog, fine
- epilog - final, încheiere, fine, deznodământ, concluzie
- cauzalitate - condiționare, determinare, motivare
- fine - sfârșit, final, încheiere
- genocid - masacru, carnaj, exterminare
- iertare - absolvire, scutire, scuză, îngăduință, milostivire, îndurare, indulgență, clemență, generozitate
Dex absolvență
- absolvență Terminare a unui ciclu sau a unei forme de învățământ absolvire.
- ABSOLVÉNȚĂ, absolvențe, Terminare a unui ciclu sau a unei forme de învățământ; absolvire. – Din absolvent.
- ABSOLVÉNȚĂ Terminarea unui ciclu de învățămînt după care urmează examenele pentru primirea diplomei; absolvire. Certificat de absolvență.
- ABSOLVÉNȚĂ Terminare a unui ciclu de învățământ (după care urmează examenele pentru primirea diplomei); absolvire. – Din absolvent.
- ABSOLVÉNȚĂ Terminare a unei forme de învățământ; absolvire. .
- absolvénță absolvire (1). (< absolvent + -ență)
- absolvență, -țe.
- ABSOLVÉNȚĂ s. v. absolvire.
- ABSOLVENȚĂ absolvire, isprăvire, terminare. (După ~ unei școli.)
Sinonimul cuvântului absolvență