Sinonime acredita

Cuvântul „acredita” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• trimite - a expedia, a transmite, a adresa, a îndrepta către, a delega, a însărcina, a mandata
• firmă - inscripție, denumire, titlu, nume, întreprindere, uzină, fabrică
• ilustru - renumit
• intitula - a numi, a denumi, a supranumi
• misiune - însărcinare, sarcină, rol, menire, delegație, solie, legație
• notoriu - renumit, consacrat, arhicunoscut
• nume - numire, denumire, apelativ, titlu, denominație, titulatură, poreclă, supranume, reputație
• numi - a se chema, a denumi, a boteza, a-l zice, a-l striga, a porecli, a supranumi, a menționa, a rosti
• oarecare - careva, cineva, oareșcare, vreun, anumit, obișnuit
• angaja - a (în)tocmi, a încadra, a numi, a primi (în serviciu), a se lega, a promite, a se îndatora
• anonim - nenumit, fără nume, neștiut, necunoscut
• atribut - însușire, calitate, marcă, notă, apelativ, calificativ, denumire
• atribuție - sarcină, obligație, însărcinare, rol, datorie, îndatorire
• borțos - burtos, obez, gras, gravidă, însărcinată, grea
• califica - a specifica, a numi, a taxa, a eticheta, a instrui, a pregăti, a forma, a specializa

Dex acredita

• acredita 1 (Fin) A deschide cuiva un credit comercial. 2 A numi un reprezentant diplomatic permanent într-o țară străină. 3 A ~ o idee A susține o idee.
• ACREDITÁ, acreditez, I. 1. A numi un reprezentant diplomatic permanent (ambasador, ministru plenipotențiar) într-o țară străină. ♦ A împuternici o persoană într-o anumită calitate. 2. A crea, a deschide, a pune la dispoziția cuiva un acreditiv. 3. (Rar) A face ca ceva să apară, să devină credibil. – Din accréditer.
• ACREDITÁ, acreditez, I. 1. A împuternici pe cineva ca reprezentant al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. 2. A crea, a deschide, a pune la dispoziția cuiva un acreditiv. 3. (Rar) A face ca un fapt neconfirmat, o știre etc. să apară demne de crezare, acceptabile, verosimile. – Din accréditer.
• ACREDITÁ, acreditez, I. 1. A împuternici (pe cineva) ca reprezentant plenipotențiar al unui stat pe lîngă guvernul unui stat străin. acreditează și recheamă pe reprezentanții plenipotențiari ai Republicii Populare Romîne în statele străine. CONST. R.P.R. 23. au asistat reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate în R.P.R., reprezentanți ai presei romîne și străine și numeroși oameni ai muncii. SCÎNTEIA, 1953, 2566. 2. (Cu privire la o știre, la un fapt neconfirmat) A face să apară demn de crezare, să fie acceptat, primit ca adevărat. Robii de zestre ai neneacăi voiau să acrediteze o legendă necuviincioasă. SADOVEANU, N. F. 9.

Sinonimul cuvântului acredita

Testează-te!