Sinonime amănunți

Cuvântul „amănunți” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
• mărunți - a fărâmița, a zdrobi, a sfărâma
• pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
• zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
• zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
• zobi - a strivi, a zdrobi, a sfărâma
• galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
• grăpa - a mărunți, a boroni
• hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
• îndeaproape - atent, minuțios, amănunțit, meticulos, exigent
• dumica - a fărâmița, a tăia, a rupe
• măcina - a râșni, a fărâmița, a sfărma, a pulveriza, a strivi, a ruina, a distruge, a degrada, a nimici
• melița - a pisa, a sfărâma
• minuțios - scrupulos, meticulos, migălos, exigent, atent, amănunțit, riguros, serios, grijuliu
• bagatelă - fleac, nimic, mărunțiș

Dex amănunți

• amănunțí 1 A mărunți, a afâna pământul prin săpare, arare, prășire 2 A arăta în amănunte.
• AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, IV. (Rar) 1. A fărâmița, a mărunți. 2. A da amănunte. – Din amănunt.
• AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, IV. (Rar) 1. A da amănunte, a povesti cu amănunte; a detalia. Dorisem... a cunoaște împrejurările acestei isprăvi. Și Ieronim ne amănunțise totul. SADOVEANU, V. F. 91. 2. A fărîmița, a mărunți. Băligarul are o însemnată lucrare și asupra însușirilor fizice ale pămîntului, pe care le îmbunătățește, amănunțind pămînturile cele lutoase. I. IONESCU, M. 313.
• AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, IV. (Rar) 1. A fărâmița, a mărunți. 2. A da amănunte. – Din amănunt1.
• A AMĂNUNȚÍ ~ésc tranz. rar 1) A preface în bucăți mărunte; a mărunți. 2) A expune cu lux de amănunte; a detalia. /Din amănunt
• amănunt, ~ă 1 În ~ (În mod) minuțios, conștiincios, observând chiar și cele mai mici și neînsemnate părți (detalii) ale unui lucru. 2 Cu (sau, , pre) ~ul Cu bucata. 3 Detaliu. 4 A da ~e A intra în detalii. 5 (Cu) de-~ sau până în cele mai mici ~e sau în ~, în toate ~ele Minuțios. 6 Amănunțit2.
• AMĂNÚNT, -Ă, amănunți, -te, , 1. Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime. ◊ și Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în cantități mici. Comerț cu amănuntul. ◊ (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios. 2. Amănunțit2. – A3 + mănunt „mărunt”.

Sinonimul cuvântului amănunți

Testează-te!