Dicționar de sinonime

Sinonime amăgitor

Cuvântul „amăgitor” are următoarele sinonime:

amăgitor ( adjectiv )
  • înșelător
  • seducător
  • iluzoriu
  • mincinos
  • himeric
Alte sinonime:
  • părut
  • cealău
  • mâglisitor
  • deșert
  • ademenitor
  • momitor
  • balamut
  • celuitor
  • prilăstitor
  • prilesteț
  • derutant
  • ispititor
  • falacios


Sinonime Apropiate

  • iluzoriu - înșelător, amăgitor, ireal, irealizabil
  • specios - aparent, iluzoriu, înșelător, amăgitor
  • himeric - iluzoriu, închipuit, irealizabil, fantastic, imaginar, utopic
  • irealizabil - imposibil, himeric, utopic, iluzoriu
  • aparent - nereal, iluzoriu, imaginar, înșelător, părelnic, fals, evident, vădit, vizibil
  • pretins - aparent, fals, așa-zis, iluzoriu
  • tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
  • van - zadarnic, iluzoriu, inutil, ireal
  • falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
  • fantezist - imaginar, închipuit, născocit, fantastic, iluzoriu, ireal, bizar, ciudat, excentric
  • farsor - păcălici, posnaș, glumeț, mincinos, escroc, coțcar, impostor, șarlatan, șnapan
  • fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
  • fictiv - imaginar, ireal, plăsmuit, născocit, fals, artificial, simulat, aparent, iluzoriu
  • impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
  • îmbătător - încântător, seducător, fermecător

Dex amăgitor

  • amăgitor, ~oare 1-2 , Înșelător. 3-4 , Ispititor. 5 Berbecel.
  • AMĂGITÓR, -OÁRE, amăgitori, -oare, (Adesea substantivat) Care amăgește; înșelător. – Amăgi + -itor.
  • AMĂGITÓR2, -OÁRE, amăgitori, -oare, și Persoană care amăgește. Sfetnicul... zise că acela este un amăgitor și trebuie pus la închisoare. ISPIRESCU, L. 227.
  • AMĂGITÓR1, -OÁRE, amăgitori, -oare, Care amăgește, înșelător. iluzoriu. În fund se zăreau... cîteva mioare albe, ca amăgitoare urme de zăpadă. C. PETRESCU, R. DR. 66. dorea să puie mîna pe mult doritele sale arme, adică pe sabia și buzduganul furate de împăratul cel amăgitor. POPESCU, B. III 92, Cine trece pe cărare Nu treacă cu nepăsare, Că lumea-i amăgitoare Ca o floare trecătoare, Ca o apă curgătoare. ALECSANDRI, P. P. 386.
  • AMĂGITÓR, -OÁRE, amăgitori, -oare, (Adesea substantivat) Care amăgește. – Din amăgi + -(i)tor.
  • amăgitor a. care amăgește: visul cel amăgitor. ║ m. cel ce amăgește, înșelător dibaciu.
  • amăgitor, -oáre adj. și s. Care amăgește: un vis amăgitor, un amăgitor.
  • AMĂGITÓR adj., s. 1. v. înșelător. 2. s., adj. v. seducător.
  • AMĂGITOR , 1. înșelător, iluzoriu, ( și ) părut, ( și ) cealău, mîglisitor, deșert, mincinos. (O imagine ~.) 2. , ademenitor, înșelător, seducător, (rar) momitor, balamut, celuitor, prilăstitor, prilesteț. (Un ~ de profesie.)


Sinonimul cuvântului amăgitor

Sinonimul cuvântului amăgitor


Testează-te!