Dicționar de sinonime

Sinonime îmbătător

Cuvântul „îmbătător” are următoarele sinonime:

îmbătător ( adjectiv )
  • încântător
  • seducător
  • fermecător
Alte sinonime:
  • amețitor
  • feeric
  • minunat
  • tulburător
  • înmiresmat
  • aromat
  • îmbălsămat
  • inmiresmat
  • parfumat
  • tămâiat
  • miresmat
  • miresmător
  • mirosnic
  • parfumator
  • dulce
  • aromatic
  • balsamic
  • balsamiu
  • binemirositor


Sinonime Apropiate

  • fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
  • cuceritor - victorios, învingător, biruitor, ocupant, fermecător, încântător, seducător, captivant
  • șarmant - fermecător, încântător, agreabil, charismatic
  • fascinant - fermecător, încântător, captivant, charismatic
  • feeric - strălucitor, fermecător, scânteietor, minunat, încântător
  • încântător - minunat, fermecător, admirabil, superb, magnific, strălucit, extraordinar, măreț, fascinant
  • magic - vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, misterios, ocult, miraculos, fermecător, fascinant, încântător
  • admirabil - excelent, minunat, încântător, splendid, deosebit, fermecător, strălucit, remarcabil
  • adorabil - minunat, fermecător, încântător, fascinant
  • apetisant - gustos, atrăgător, plăcut, fascinant, fermecător, seducător
  • atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
  • minunat - încântător, splendid, magnific, admirabil, fermecător, feeric, excepțional, uimitor, superb
  • extatic - fermecător, încântător, admirabil
  • sublim - măreț, încântător, minunat, superb, perfect, copleșitor
  • farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare

Dex îmbătător

  • îmbătător, ~oare 1 a (Rar; băuturi alcoolice) Care îmbată (1). 2 a ( arome, miresme) Care tulbură mintea amețitor. 3 a Care farmecă încântător, plăcut. 4 $Plantă nede finită mai îndeaproape.
  • ÎMBĂTĂTÓR, -OÁRE, îmbătători, -oare, 1. (Rar; despre băuturi alcoolice) Care îmbată. ♦ (Curent; despre arome, miresme) Care amețește, care tulbură mintea; amețitor. 2. Care farmecă, încântă; deosebit de plăcut; încântător. – Îmbăta + -ător.
  • ÎMBĂTĂTÓR, -OÁRE, îmbătători, -oare, (Rar la propriu) Care îmbată. Spirtul, o esență îmbătătoare. NEGRUZZI, S. I 256. ♦ (Mai ales despre arome, miresme) Care amețește, tulbură (adesea în chip foarte plăcut); care farmecă; amețitor, tulburător, încîntător. Sub nucul lat Te afli însă izolat, Și-n umbra lui îmbătătoare Trecutul naște ca o floare. MACEDONSKI, O. I 78. Copacii înfloresc, – în aer Plutesc miresme-mbătătoare. VLAHUȚĂ, O. A. 66. Ghiocei înfloriți răspîndeau un miros îmbătător. ODOBESCU, S. III 279.
  • ÎMBĂTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care îmbată, amețește. Miros ~. 2) fig. Care farmecă; care subjugă. /a îmbăta + suf. ~ător
  • îmbătător a. care îmbată.
  • ÎMBĂTĂTÓR adj. 1. v. înmiresmat. 2. v. aromat.
  • ÎMBĂTĂTÓR adj. v. amețitor, feeric, fermecător, încântător, minunat, tulburător.
  • ÎMBĂTĂTOR 1. îmbălsămat, inmiresmat, parfumat, (rar) tămîiat, miresmat, miresmător, mirosnic, parfumator, dulce. (Mirosul ~ al florilor.) 2. aromat, aromatic, îmbălsămat, înmiresmat, parfumat, (rar) balsamic, balsamiu, binemirositor. (O substanță ~.)


Sinonimul cuvântului îmbătător

Sinonimul cuvântului îmbătător


Testează-te!