Dicționar de sinonime
Sinonime amănunțit
Cuvântul „amănunțit” are următoarele sinonime:
amănunțit ( adjectiv )
- detaliat
- în amănunt
- minuțios
- migălos
- scrupulos
amănunțit ( adverb )
- detaliat
- în amănunt
- cu toată atenția
- cu minuțiozitate
- cu meticulozitate
Sinonime Apropiate
- minuțios - scrupulos, meticulos, migălos, exigent, atent, amănunțit, riguros, serios, grijuliu
- îndeaproape - atent, minuțios, amănunțit, meticulos, exigent
- meticulos - scrupulos, exigent, conștiincios, migălos, atent, pedant, minuțios, serios
- dezvoltat - crescut, mărișor, răsărit, avansat, evoluat, civilizat, înaintat, amănunțit, detaliat
- detaliat - amănunțit
- migălos - minuțios, meticulos, exigent, atent, riguros
- conștiincios - meticulos, scrupulos, minuțios, serios, sârguincios
- pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
- mărunțiș - albitură, caracudă, baboiaș, plevușcă, monete (mici), amănunt, detaliu, fleac, bagatelă
- migală - grijă, scrupul, meticulozitate, atenție, scrupulozitate, piguleală, răbdare, stăruință, perseverență
- detaliu - amănunt
- exigență - pretenție, rigoare, cerință, deziderat, imperativ, acribie, scrupul, minuțiozitate, migală
- tipicar - pedant, scrupulos, formalist, conștiincios
- grijă - teamă, frământare, preocupare, neliniște, îngrijorare, temere, aprehensiune, atenție, precauție
Dex amănunțit
- amănunțit2, ~ă 1 Afânat. 2-3 , Detaliat.
- amănunțit1 Amănunțire.
- AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amănunțiți, -te, Care cuprinde multe amănunte; detaliat; amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – amănunți.
- AMĂNUNȚÍT1 (Rar) Faptul de a amănunți. – amănunți.
- AMĂNUNȚÍT1 Faptul de a amănunți. – amănunți.
- AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amărunțiți, -te, Care cuprinde multe amănunte; detaliat; amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – amănunți.
- AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amănunțiți, -te, Care cuprinde multe amănunte; detaliat. Norme amănunțite de aplicare a legilor. **- (Adverbial) Cu amănuntul, în amănunt, pînă în cele mai mici amănunte. A povesti amănunțit.
- AMĂNUNȚÍT1 Amănunțire, fărîmițare. Amănunțitul se face prin arături, grăpări și prășituri. I. IONESCU, M. 327.
- AMĂNUNȚÍT1 Faptul de a amănunți (1).
- AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amărunțiți, -te, Care cuprinde multe amănunte; detaliat. ♦ (Adverbial) În amănunt. – amănunți.