Sinonime aparține

Cuvântul „aparține” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• depinde - a aparține, a fi legat de, a fi subordonat, a atârna de
• păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
• răscumpăra - a plăti, a recompensa, a obține (prin schimb), a face destul, a ispăși, a salva
• relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
• remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
• sechestra - a confisca, a popri, a reține
• servitute - aservire, subjugare, robie, dependență
• sluji - a servi, a ajuta, a lucra, a susține, a favoriza
• smulge - a trage, a scoate, a desprinde, a dezlipi, a obține, a lua
• spicui - a culege, a alege, a lua, a reține (de ici-colo)
• sporovăi - a povesti, a discuta, a se întreține, a trăncăni
• sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
• sprijini - a susține, a propti, a fixa, a rezema, a ajuta, a ocroti, a proteja, a sponsoriza, a se baza
• stărui - a insista, a persevera, a persista, a se menține, a se crampona
• stâlp - pilon, pilastru, grindă, susținere, sprijin, reazem, protecție, pavăză, fruntaș

Dex aparține

• aparține 1 A ține de cineva sau de ceva. 2 A fi proprietatea cuiva. 3 A se cuveni. 4 A fi în sarcina cuiva. 5 A face parte din...
• APARȚÍNE, aparțin, III. A ține, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintr-o anumită clasă, dintr-o anumită organizație etc. – Din appartenir (după ține).
• APARȚÍNE, aparțín, III. A ține, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintr-o anumită clasă, dintr-o anumită organizație etc. – Din appartenir (după ține).
• APARȚÍNE, aparțín, III. (Construit cu dativul) A ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva, a fi al cuiva. Pămîntul în Republica Populară Romînă aparține celor ce-l muncesc. CONST. R.P.R. 11. ♦ A face parte dintr-o clasă, dintr-o organizație etc. – Prez 1 și: (nerecomandabil) aparțiu. – Variantă: aparțineá II.
• APARȚÍNE, aparțín, III. A ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintr-o clasă, dintr-o organizație etc. – appartenir (după ține).
• APARȚÍNE III. A ține de cineva sau ceva; a fi în posesiunea, în proprietatea cuiva. ♦ A ține de, a face parte (dintr-o familie, dintr-o organizație etc.). .
• APARȚÍNE intr. a ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva; a face parte (din). (după fr. appartenir)
• A APARȚÍNE aparțín intranz. 1) A fi al cuiva în virtutea unui drept. 2) A face parte dintr-un întreg. Aparține unei familii de intelectuali. 3) A constitui drept apanaj; a fi propriu. /<fr. appartenir

Sinonimul cuvântului aparține

Testează-te!