Dicționar de sinonime
Sinonime ataraxie
Cuvântul „ataraxie” are următoarele sinonime:
ataraxie ( substantiv )
- calm
- liniște
- serenitate
- seninătate
Sinonime Apropiate
- pace - liniște, armonie, calm, înțelegere, concordie, acalmie, tihnă, astâmpăr, odihnă
- acalmie - liniște, tihnă, pace
- echilibru - cumpănă, stabilitate, statornicie, liniște, împăcare, tihnă, armonie, pace, seninătate
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- sedativ - calmant, liniștitor
- sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
- tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat
- temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
- tihnă - răgaz, odihnă, pace, repaus, calm, comoditate
- tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
- fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
- grijă - teamă, frământare, preocupare, neliniște, îngrijorare, temere, aprehensiune, atenție, precauție
- îmblânzi - a domestici, a supune, a domoli, a calma, a liniști, a potoli
- îmbuna - a îmblânzi, a îndupleca, a liniști, a împăca, a potoli, a calma
- împăca - a domoli, a liniști, a calma, a îmbuna, a împăciui, a mulțumi, a satisface, a (se) reconcilia, a cădea de acord
Dex ataraxie
- ataraxie 1 Stare de liniște sufletească, de renunțare la orice sentimente și pasiuni, considerată de filozofia antică drept calea spre fericire, binele suprem. 2 Stare psihică specifică anumitor bolnavi mintali, caracterizată prin nepăsare și sentiment de superioritate față de semeni. 3 Atitudine și comportare ascetică. 4 ~ digestivă Stare patologică de pasivitate a unui organ sau a unei funcții.
- ATARAXÍE 1. Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. 2. Concepție filosofică idealistă din Antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările lumii. – Din ataraxie.
- ATARAXÍE 1. Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. 2. Concepție filozofică idealistă din antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările lumii. – Din ataraxie.
- ATARAXÍE 1. Concepție filozofică idealistă din antichitate, după care omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească, cu excluderea oricăror emoții, sentimente sau pasiuni. 2. Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ, a unui sistem sau a unei funcțiuni.
- ATARAXÍE 1. Concepție filozofică idealistă, în antichitate, care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească. 2. Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. – ataraxie (< ).