Sinonime atribuțiune

Cuvântul „atribuțiune” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• prerogativă - atribuție, competență, drept, privilegiu
• slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
• îndatorire - obligație, sarcină, însărcinare 2 atribuție, rol, oficiu, răspundere
• funcție - post, serviciu, slujbă, profesie, grad, rang, poziție, rol, sarcină

Dex atribuțiune

• atribuție 1 Competență presupusă de o funcție. 2 Drept conferit unei funcții. 3 Responsabilități care sunt de resortul unei funcții. 4 Autoritate care se exercită într-anumită sferă de activitate. 5 Atribuire (9).
• ATRIBÚȚIE, atribuții, Sferă de autoritate, de competență, de activitate a cuiva; însărcinare, obligație, sarcină dată cuiva spre îndeplinire. – Din attribution, attributio, -onis.
• ATRIBÚȚIE, atribuții, Sferă de autoritate, de competență, de activitate a cuiva; însărcinare, muncă dată cuiva spre îndeplinire. – Din attribution, attributio, -onis.
• ATRIBÚȚIE, atribuții, Sferă de competință, de autoritate sau de activitate; obligație, însărcinare, muncă dată spre îndeplinire. Se creează conflicte de atribuții între autorități. BART, E. 297. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: atribuțiúne
• ATRIBÚȚIE, atribuții, Sferă de autoritate, de competență, de activitate; însărcinare, muncă dată spre îndeplinire. – attribution ( attributio, -onis).
• ATRIBÚȚIE Competență, autoritate care se exercită într-o anumită sferă de activitate; sarcină, obligație, însărcinare. .
• ATRIBÚȚIE competență, autoritate care se exercită într-o anumită sferă de activitate. (< fr. attribution, lat. attributio)
• ATRIBÚȚIE ~i f. Sferă de activitate sau de competență a cuiva sau a ceva. ~a instanței de judecată. /<fr. atribution, lat. attributio, ~onis
• atribuțiune atribuție
• ATRIBUȚIÚNE atribuție.

Sinonimul cuvântului atribuțiune

Testează-te!