Dicționar de sinonime
Sinonime băligar
Cuvântul „băligar” are următoarele sinonime:
băligar ( substantiv )
- baligă
- gunoi
- băligău
- gândac-de-gunoi
- ilenuță
- trânduș
- trânz
- gâza-boului
- murdărie
- căcat
- tizic
Sinonime Apropiate
- gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
- impuritate - murdărie, gunoi, deșeu, corp străin, amestec, toxicitate
- bălărie - buruieni, beldie, dudău, gunoi, baligă
- temporar - vremelnic, provizoriu, tranzitoriu, trecător, momentan
- hâră - ceartă, sfadă, zâzanie, murdărie
- intermediar - interpus, tranzitoriu, mediator, misit, mijlocitor
- jeg - murdărie, nespălare
- maculă - pată, murdărie
- mizerie - sărăcie, lipsuri, nevoi, penurie, nevoințe, dezordine, murdărie, șicane, hărțuieli
- negustorie - negoț, comerț, afacere, tranzacție
- obscenitate - imoralitate, indecență, trivialitate, murdărie
- operație - intervenție, acțiune, lucrare, afacere, tranzacție, calcul, socoteală
- afacere - treabă, acțiune, chestiune, combinație, aranjament, învârteli, alișveriș, tranzacție, bișniță
- aranjament - înțelegere, acord, învoială, potrivire, tranzacție, pact, plan, proiect, prospect
- acord - înțelegere, învoire, consens, asentiment, concordanță, învoială, pact, tranzacție, convenție
Dex băligar
- băligar 1 Baligă (1). 2 Amestec din baligă (1) și paie folosit ca îngrășământ (după ce putrezește) sau drept combustibil gunoi1 de vite. 3-4 (Loc sau) groapă în care se depozitează băligarul (2) băligău (1-2). 5 Amestec de baligă (1) și lut folosit la lipitul caselor. 6 ( gândac de ~) Gândac din clasa coleopterelor, de culoare neagră, care trăiește în băligar (1) gâză, gâza-boului, gândac-de-gunoi, goangă, goangă-de-baligă, trănduș, trânt, trânz (Geotrupes stercorarius sau Scaraboeus fimetarius). 7 ~-cu-corn Nasicorn (Oiyctes nasicornis).
- BĂLIGÁR , bălegar.
- BĂLIGÁR, (I) băligare, , (II) băligari, I. 1. Baligă. 2. Amestec de baligă și paie, folosit ca îngrășământ sau combustibil. II. Gândac negru care trăiește mai mult în baligă (Geotrupes stercorarius). – Baligă + -ar.
- BĂLIGÁR2, băligare, 1. Baligă. 2. Baligă călcată de vite, amestecată cu paie și cu ogrinji, care se întrebuințează ca îngrășămînt sau ca combustibil ( tizic); gunoi de vite. d-asupra orașului se ridica un fum galben și acru, fumul băligarului care ardea în curțile boierești, și orașul răsuna de urletul jalnic al cînilor rămași fără stăpîn. GHICA, S. 31. – Variantă: bălegar (GALAN, Z. R. 266)
- BĂLIGÁR, (I) băligare, , (II) băligari, I. 1. Baligă. 2. Baligă amestecată cu paie, folosită ca îngrășământ sau ca combustibil. II. Nume dat unor specii de insecte coleoptere de culoare neagră-albăstruie, care se hrănesc cu baligă proaspătă (Geotrupes). – Din baligă + -ar.