Dicționar de sinonime
Sinonime maculă
Cuvântul „maculă” are următoarele sinonime:
maculă ( substantiv )
- pată
- murdărie
macula ( verb )
- jegoși
- mânji
- murdări
- păta
- a jegoși
- a mânji
- a murdări
- a păta
- maculă
Sinonime Apropiate
- murdări - a păta, a mânji, a îngăla, a întina, a înjosi, a compromite, a profana, a pângări, a necinsti
- năclăi - a murdări, a unge, a păta, a mânji, a coagula, a se închega, a se întări
- spurca - a murdări, a păta, a degrada, a pângări, a profana
- imaculat - nepătat, pur, curat, nevinovat, inocent
- nepătat - curat, pur, nemânjit
- poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
- recâștiga - a recăpăta, a reprimi, a recuceri, a redobândi
- sobrietate - cumpătare, ponderație, simplitate, austeritate, rigorism, moderație
- sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
- spetează - spătar, spate, rezemătoare
- șoca - a frapa, a contraria, a surprinde (neplăcut), a epata, a izbi
- temperanță - reținere, moderație, cumpătare, sobrietate, măsură, echilibru
- temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
- vâsli - a lopăta, a rama, a canota
- veseli - a se distra, a petrece, a se ospăta
Dex maculă
- maculă 1 Pată pe discul soarelui, pe lună 2 Pată pe corpul omului, care trădează disfuncția unui organ. 3 Pată pe un organ vegetal. 4 Germene fecundat din oul păsărilor (pop) bănuț.
- MÁCULĂ, macule, (Livresc) Pată. Între unul și altul este diversitate d-opiniune asupra mijloacelor fără a se atribui veriunuia din ei macula de nesinceritate. GHICA, A. 765.
- MÁCULĂ Pată ♦ Modificare de culoare a pielii, datorită unei reacții inflamatoare. ♦ Porțiune a unui organ vegetal diferit colorată de fondul general. .
- MÁCULĂ 1. pată. 2. modificare de culoare a pielii datorită unei reacții inflamatoare. ◊ pată pe un organ vegetal. 3. depresiune a retinei, la polul posterior al globului ocular, unde acuitatea vizuală este maximă; pată galbenă. (< fr. macule, lat. macula)
- macula A murdări.
- măcula macula
- MACULÁ, maculez, I. A păta, a murdări, a mânji. – Din maculare, maculer.
- MACULÁ I. 1. A păta. 2. A strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. .
- MACULÁ tr. 1. a păta, a mânji, a murdări. 2. a strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. (< fr. maculer, lat. maculare)
- A MACULÁ ~éz tranz. rar A acoperi cu pete (total sau parțial); a umple de murdărie; a păta. /<lat. maculare, fr. maculer