Dicționar de sinonime
Sinonime bleojdi
Cuvântul „bleojdi” are următoarele sinonime:
bleojdi ( verb )
- blegi
- bulbuca
- căsca
- holba
- mări
- moleși
- muia
- umfla
- zgâi
- a deschide larg
- a căsca
- a zgâi
- a holba
- a boldi
- a bulbuca
- a boboși
- a se blegi
- a se moleși
- a se ramoli
- a se boșorogi
- a îmbătrâni
Sinonime Apropiate
- holbat - zgâit, căscat, boldit, umflat
- hlizi - a chicoti, a râde, a se zgâi, a se holba, a căsca ochii, a se boldi
- holba - a se zgâi, a bulbuca, a căsca (ochii)
- zgâi - a se holba, a căsca ochii
- blegi - a se turti, a se moleși, a se muia
- căscat - deschis, holbat, zgâit, zăpăcit, gură-cască, uituc, neatent, nătăfleț, prostănac
- umfla - a dilata, a mări, a amplifica, a înfoia, a se tumefia, a se inflama, a exagera, a hiperboliza, a da proporții
- zaharisit - ramolit, senil, îmbătrânit, degradat
- zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
- fleșcăi - a muia, a terciui, a se moleși
- boldi - a (se) holba
- bulbucătură - umflătură, protuberant
- dilata - a mări, a umfla, a crește, a lărgi
- căsca - a deschide, a holba
- crescut - dezvoltat, mărit, evoluat, extins, umflat, amplificat, sporit, dospit, ridicat
Dex bleojdi
- bleojdi2 1 A se moleși. 2 ( obiecte) A se lăsa. 3 ( animale) A lăsa urechile în jos (de boală). 4 ( păsări) A lăsa aripile să atârne (din cauza bolii). 5 ( oameni) A se ticăloși. 6 ( oameni) A deveni impotent a se vătăma, a se surpa.
- bleojdi1 (; ochi) A holba.
- BLEOJDÍ2, bleojdesc, IV. ( și ) 1. A lăsa să atârne în jos; a pleoști. 2. A se blegi (2). –
- BLEOJDÍ1, bleojdesc, IV. și ( și ) A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. –
- BLEOJDÍ1, bleojdesc, IV. și ( și ) A(-și) holba (ochii), a (se) zgâi. –
- BLEOJDÍ1, bleojdesc, IV. (Cu complementul «ochii») A căsca, a zgîi, a holba, a boldi ochii. Căscase gura și bleojdise ochii la cele Ce spunea vînătorul. ISPIRESCU, L. 141. ◊ A se uita cu ochii căscați la ceva sau la cineva. Constandine, nu te bleojdi la mine. PAS, L. I 13. ◊ Pronunțat: bleoj-. – Variantă: blejdí (CARAGIALE, S. 45) IV.
- BLEOJDÍ2, bleojdesc, IV. 1. (Cu privire la urechi, la cap) A lăsa să atîrne (moale) în jos; a pleoști. 2. (Despre oameni) A se moleși, a se ramoli, a se boșorogi. – Pronunțat: bleoj-.
- BLEOJDÍ2, bleojdesc, IV. 1. A lăsa urechile să atârne în jos; a pleoști. 2. A se moleși, a se ramoli.
- BLEOJDÍ1, bleojdesc, IV. și A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi.
- A BLEOJDÍ ~ésc tranz. pop. (ochii) A face să se bleojdească. /Orig. nec.