Dicționar de sinonime
Sinonime câinos
Cuvântul „câinos” are următoarele sinonime:
câinos ( adjectiv )
- rău
- aspru
- afurisit
- greu
- aprig
- barbar
- brutal
- crâncen
- crud
- crunt
- cumplit
- feroce
- fioros
- hain
- inuman
- necruțător
- neiertător
- neîmblânzit
- neînduplecat
- neîndurat
- neîndurător
- nemilos
- neomenos
- neuman
- sălbatic
- sângeros
- violent
- sanguinar
- năsilnic
- tare
- pogan
- avan
- hapsân
- jestoc
- neomenit
- sanguinic
- sălbăticos
- sireap
- dur
- negru
- câinesc
- vărvăresc
- blestemat
- îndrăcit
- ticălos
- pustiu
- pârdalnic
- împelițat
- jurat
- urgisit
- pricăjit
- săcret
- câinos
Sinonime Apropiate
- crâncen - cumplit, crud, groaznic, crunt, teribil, inuman, nemilos, sălbatic, sângeros
- neomenos - cumplit, inuman, ticălos, primitiv, necivilizat, dur, barbar, aspru, rău
- crunt - aspru, crud, crâncen, sălbatic, groaznic, nemilos, sângeros
- feroce - crud, sălbatic, nemilos, atroce, sadic, fioros, crâncen
- cumplit - groaznic, teribil, infernal, îngrozitor, crâncen, crud, inuman, nemilos, sălbatic
- hapsân - hain, câinos, crud, odios, răutăcios, lacom, hrăpăreț, avar, zgârcit
- inuman - neomenos, feroce, crud, barbar
- barbar - primitiv, necivilizat, sălbatic, crud, rău, feroce, dur
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
- fioros - groaznic, îngrozitor, înfiorător, cumplit, feroce, crunt, teribil, înspăimântător
- hain - rău, afurisit, crud
- implacabil - neîmblânzit, crud, neiertător, nepotolit, neîndurat
- inexorabil - neînduplecat, aspru, crud, teribil, implacabil, nemilos
- intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis
Dex câinos
- câinos, ~oasă 1 ( oameni și manifestările lor) Rău la inimă (ca un câine) crud, hain, neînduplecat, pizmătareț, rău. 2 ( vreme) Câinesc (7).
- CÂINÓS, -OÁSĂ, câinoși, -oase, (Despre oameni și despre manifestările lor) Rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + -os.
- CÂINÓS, -OÁSĂ, câinoși, -oase, (Despre oameni și despre manifestările lor) Crud, rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + -os.
- CÂINÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care este rău la inimă; fără suflet; hain; crud. 2) (despre timp) Care este greu de suportat; aspru. /câine + suf. ~os
- câinos a. rău la inimă, nemilostiv: câinosul de tată.
- CÎINÓS, -OÁSĂ, cîinoși, -oase, (Și în forma regională cînos) (Despre persoane) Crud, rău, hain; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează cruzime sau răutate, care exprimă răutate. Privirile cîinoase ale ochilor cenușii, întunecați ca pulberea. MIHALE, O. 526. Baba, cînoasă la inimă, de cuvînt; face cum i-a zis stăpînu- său. CREANGĂ, P. 65. Cu cei mari prietenos, Cucei mititei cîinos. ANT. LIT. POP. I 18. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, aspru, greu de suportat. Va veni iarna, care va fi poate și ea cîinoasă. PAS, L. I 122. – Variantă; cînós,-oásă
- CÎNOS, -OASĂ cîinos.
- cî́ĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.
- cînós (est) și cîĭ- (vest), -oásă adj. Ca cînele cu dușmaniĭ stăpînuluĭ luĭ, crud, nemilos.
Antonime câinos
- Câinos ≠ milos, milostiv