Dicționar de sinonime

Sinonime căpețea

Cuvântul „căpețea” are următoarele sinonime:

căpețea ( substantiv )
  • căpățan


Sinonime Apropiate

  • tigvă - craniu, țeastă, căpățână, tărtăcuță, tâlv
  • hârcă - craniu, scăfârlie, căpățână, țeastă, tivgă, baborniță, zgripțuroaică, hoașcă, cotoroanță
  • îndărătnic - încăpățânat, obstinat, inflexibil, refractar, tenace, stăruitor, îndârjit, perseverent, ambițios
  • îndărătnicie - încăpățânare, obstinație, îndârjire
  • îndârji - a se înverșuna, a se încăpățâna, a rezista, a se opune, a fi dârz, a înfrunta
  • catâr - măgar, asin, mul, om încăpățânat, inflexibil, îndărătnic
  • ambițios - orgolios, veleitar, pretențios, stăruitor, încăpățânat, insistent
  • ambiționa - a se încăpățâna, a insista, a stârni
  • capsoman - stupid, tâmpit, încăpățânat
  • căciulie - capsulă, gămălie, căpățână, măciulie
  • căciuliță - bonetă, scufie, căpățână, tichie
  • căpos - încăpățânat
  • cerbicie - încăpățânare, împotrivire, tenacitate, dârzenie
  • craniu - căpățână, hârcă, țeastă, tigvă, scăfârlie
  • cap - țeastă, craniu, căpățână (jargon), dovleac, glavă, tărtăcuță, minte, cuget, gândire

Dex căpețea

  • căpețeá1 1 Căpici (1). 2 Toată curelăria care se pune pe capul calului. 3 (; -~ă) Broasca morii.
  • căpețeá2 Capitel.
  • CĂPEȚEÁ, căpețele, Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și ale cărei capete inferioare sunt prinse de inelele zăbalei. – Refăcut din căpețele ( lui căpețel) + -ea.
  • CĂPEȚEÁ, căpețele, Parte a frîului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și de ale cărei capete inferioare sînt prinse zăbalele. – Variante: căpițeá (ALECSANDRI, T. 397), căpețeálă
  • CĂPEȚEÁ, căpețele, Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și de ale cărei capete inferioare sunt prinse zăbalele. – Din căpețel.
  • CĂPEȚEÁ ~éle f. Parte a frâului constând din curelele de care sunt prinse inelele zăbalei. /Din căpețel
  • căpețea căpețea1
  • CĂPIȚEÁ căpețea.
  • CĂPEȚEÁLĂ căpețea.
  • căpețeală f. pl. Mold. partea frâului sau căpăstrului ce se pune în cap și care, în loc de piele, e din sfoară țesută și împletită. .


Sinonimul cuvântului căpețea

Sinonimul cuvântului căpețea


Testează-te!