Dicționar de sinonime

Sinonime căscăund

Cuvântul „căscăund” are următoarele sinonime:

căscăund ( adjectiv )
  • zăpăcit
  • neatent
  • uituc
  • gură-cască
  • zăbăuc
  • nătăfleț
  • prost
căscăund ( substantiv )
  • cască-gură
  • gură-cască
  • gură-căscată


Sinonime Apropiate

  • căscat - deschis, holbat, zgâit, zăpăcit, gură-cască, uituc, neatent, nătăfleț, prostănac
  • uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie
  • zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
  • gogoman - nătăfleț, prostănac, neghiob
  • absent - neprezent, lipsă, neatent, distrat, zăpăcit, aiurit
  • răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
  • strâmt - îngust, restrâns, redus, mărginit, prost, obtuz
  • stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
  • stupiditate - absurditate, nerozie, prostie, aiureală
  • suficient - destul, satisfăcător, îndestulător, mulțumitor, mediocru, mărginit, redus, prost, stupid
  • suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
  • zevzec - nătărău, prostănac, nerod, neghiob, aiurit, năuc
  • fleț - bleg, prostănac
  • fraieri - a înșela, a trișa, a prosti
  • gogomănie - neghiobie, prostie

Dex căscăund

  • căscăúnd, ~ă , 1-2 (Persoană) care cască gura la tot ceea ce vede, fără să înțeleagă sensul evenimentelor boblete, hăbăuc, nătăfleț, nătărău, năuc, neghiob, prostănac, tândală, tont, zăpăcit, zevzec.
  • CĂSCĂÚND, -Ă, căscăunzi, -de, și , (Persoană) care își pierde vremea în zadar; (persoană) care dă dovadă de neglijență, de dezinteres; gură-cască, nătăfleț, zăpăcit. – *cascabundus.
  • CĂSCĂÚND, -Ă, căscăunzi, -de, și Gură-cască, nătăfleț, zăpăcit. – *cascabundus.
  • CĂSCĂÚND, -Ă, căscăunzi, -de, și Persoană care castă gura la tot ce vede și aude, fără să priceapă bine; gură-cască, nătăfleț, tont, zăpăcit. Ei devin vagabonzii ulițelor, căscăunzii răspîntiilor, trîntorii cafenelelor. VLAHUȚĂ, O A. 189. Ei îl porecleau zicîndu-i căscăundul satului. ISPIRESCU, L. 299. – Variantă: căscăún, -ă (CONTEMPORANUL, III 730) și
  • căscăund m. cașcă-gură: de boiul lui mărunțel cu chipul căscăund ISP. .
  • căscăúnd, -ă s. și adj. (d. căscăŭ cu term. din bolund). Munt. Căscăŭ.
  • căscăún căscăund
  • CĂSCĂÚN, -Ă și căscăund.
  • căscăund, -zi.
  • CĂSCĂÚND s. v. cască-gură, gură-cască, gură-căscată.


Sinonimul cuvântului căscăund

Sinonimul cuvântului căscăund


Testează-te!