Dicționar de sinonime
Sinonime cacofonie
Cuvântul „cacofonie” are următoarele sinonime:
cacofonie ( substantiv )
- cacofonism
- disonanță
- lipsă de armonie
- zgomot
- zarvă
- tumult
- vacarm
Sinonime Apropiate
- zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
- gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
- vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
- zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
- zgomotos - gălăgios, tumultuos, turbulent, agitat
- hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
- tropoti - a tropăi, a țopăi, a călca zgomotos
- turui - a pălăvrăgi, a trăncăni, a sporovăi, a hurui, a face zgomot
- zdrăngăni - a zăngăni, a face zgomot
- gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
- larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
- nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
- agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
- balamuc - ospiciu, casă de nebuni, tărăboi, zgomot, gălăgie, larmă
- bruiaj - perturbare, tulburare, larmă, zgomot
Dex cacofonie
- cacofoníe 1 Asociație neplăcută de sunete cacofonism (1). 2 Suprapunere de sunete discordante cacofonism (2). 3 Lipsă de armonie cacofonism (3).
- CACOFONÍE, cacofonii, Asociație neplăcută de sunete; cacofonism. ♦ Suprapunere de sunete discordante; lipsă de armonie. – Din cacophonie.
- CACOFONÍE, cacofonii, Asociație de sunete neplăcute auzului. În propoziția «Tata mi te-a dat ca dar» avem un exemplu de cacofonie. ♦ Întîlnire de sunete discordante, lipsă de armonie.
- CACOFONÍE, cacofonii, Asociație neplăcută de sunete. ♦ Întâlnire de sunete discordante; lipsă de armonie. – cacophonie (< ).
- CACOFONÍE Întâlnire de sunete care impresionează neplăcut auzul; cacofonism. ♦ Reunire de sunete discordante; lipsă de armonie. .
- CACOFONÍE întâlnire de sunete discordante, neplăcute auzului; asociere de cuvinte care redau imagini, fapte neplăcute; cacofonism. (< fr. cacophonie, gr. kakophonie)
- CACOFONÍE ~i f. 1) Asociație sau repetare neplăcută de sunete în vorbire. 2) muz. Amestec discordant de sunete; lipsă de armonie. /<fr. cacophonie
- cacofonie f. amestec neplăcut de sunete sau de vorbe.
- *cacofoníe f. (vgr. kakophonia, d. kakós, răŭ, și phoné, voce. V. eŭ- și sin-fonie). Amestec neplăcut de sunete orĭ de cuvinte, ca: să se suĭe sus și să strige. Muz. Sunete discordante. – Cacofonia nu trebuĭe să fie contra spirituluĭ limbiĭ. Așa, dacă zicĭ biserica catolică, tactica cavaleriiĭ nu e cacofonie, cum cred ignoranțiĭ.
- CACOFONÍE s. (LINGV.) (rar) cacofonism. (A folosit o ~)
Antonime cacofonie
- Cacofonie ≠ eufonie