Dicționar de sinonime
Sinonime carambol
Cuvântul „carambol” are următoarele sinonime:
carambol ( substantiv )
- încurcătură
- amestec
Alte sinonime:
- carambolaj
- tamponare
- ciocnire
- izbire
- izbitură
- zăpăceală
- aiureală
- harababură
Sinonime Apropiate
- confuzie - încurcătură, amestec, neclaritate, obscuritate, greșeală
- galimatie - amestec, încâlceală, încurcătură, vorbărie (confuză), brambureală, flecăreală
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
- strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
- terci - amestec, mixtură, talmeș-balmeș
- babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
- învălmăși - a se amesteca
- bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură
- felurit - variat, amestecat, divers
- frământa - a plămădi, a malaxa, a amesteca, a se agita, a fremăta, a se foi, a răsuci, a învârti, a freca
- freca - a masa, a frecționa, a lustrui, a șterge, a curăța, a făcălui, a amesteca, a bate, a șicana
- fuziona - a (se) contopi, a (se) uni, a se reuni, a (se) amesteca
- ghiveci - oală, glastră, vas, amestec, amestecătură, mixtură
- heteroclit - compozit, eterogen, amestecat
Dex carambol
- caramból 1 (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător). 2 (La jocul de biliard) Punct înscris prin carambol (1). 3 Ciocnire neprevăzută de cineva sau de ceva. 4 Zăpăceală. 5 Ceartă. 6 A-i face cuiva ~ul A-i face cuiva, în mod neașteptat, ceva neplăcut.
- CARAMBÓL, caramboluri, (La jocul de biliard) Lovire cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător); punct înscris în acest fel. ♦ Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – Din carambole.
- CARAMBÓL, caramboluri, (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător); punct înscris în acest fel. ♦ Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – Din carambole.
- CARAMBÓL, caramboluri, 1. (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (ceea ce marchează un punct valabil pentru jucător). 2. (Familiar) Încurcătură, zăpăceală, ciocnire.
- CARAMBÓL, caramboluri, (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător). ♦ Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – carambole.
- CARAMBÓL 1. Bilă roșie (la jocul de biliard). ♦ Carambolaj. 2. (; ) Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. .
- CARAMBÓL 1. bilă roșie, la biliard. 2. încurcătură, ciocnire. (< fr. carambole)