Sinonime chinuitor

Cuvântul „chinuitor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• acut - ascuțit, pătrunzător, subțire, intens, violent, puternic, viu, strident
• obsedant - chinuitor
• dureros - întristător, nenorocit, jalnic, chinuitor, amarnic, trist, melancolic, duios
• viu - trăitor, animat, însuflețit, energic, dinamic, intens, puternic, tare, răsunător
• răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
• răzmeriță - răscoală, răzvrătire, revoltă, rebeliune
• recalcitrant - îndărătnic, nesupus, rebel, refractar, protestatar
• regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
• sfâșietor - ucigător, jalnic, dureros, groaznic, grozav
• tiranic - samavolnic, despotic, dictatorial, satrapie, abuziv, chinuitor, obsesiv, presant, stresant
• tragic - dezastruos, groaznic, dureros, sfâșietor, zguduitor, jalnic
• trudnic - obositor, chinuitor, căznit, extenuant, din greu
• vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
• vehemență - virulență, violență, dezlănțuire, impetuozitate, înfocare
• viril - bărbătesc, viguros, forte, tare, puternic

Dex chinuitor

• chinuitor, ~oare 1 Care chinuiește (pe cineva). 2 Persoană care supune pe cineva la chinuri (1). 3 Instrument de tortură.
• CHINUITÓR, -OÁRE, chinuitori, -oare, Care chinuiește. – Chinui + -tor.
• CHINUITÓR, -OÁRE, chinuitori, -oare, Care chinuiește, care provoacă un chin fizic sau moral. Lungile și chinuitoarele așteptări nu atacaseră numai trupul. SADOVEANU, Z. C. 299. După trei luni de drum chinuitor au debarcat la Cayena. BART, E. 275. Cumplit de chinuitoare erau nopțile lui Radu. VLAHUȚĂ, O. A. I 130. ◊ (Adverbial) La trei din noapte vom suda din somn Pe cei ce se lăsară istoviți în noroi... Vom aștepta chinuitor Și-apoi... în șiruri rare vom urca. CAMIL PETRESCU, V. 31. – Pronunțat: -nu-i-.
• CHINUITÓR, -OÁRE, chinuitori, -oare, Care chinuiește. – Din chinui + -(i)tor.
• CHINUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ține de chin; propriu chinului; apăsător. O durere ~oare. /a chinui + suf. ~tor
• chinuitor a. și m. care chinuiește.
• chinuitór, -oáre adj. Care chinuĭește. Penibil.
• CHINUITÓR adj. 1. rebel, supărător, (înv. și pop.) necăjos. (O tuse chinuitoare.) 2. intens, puternic, străpungător, violent, viu, (fig.) ascuțit, sfredelitor. (Durere chinuitoare.) 3. v. obsedant.
• CHINUITOR adj 1. rebel, supărător, ( și ) necăjos. (O tuse ~.) 2. intens, puternic, străpungător, violent, viu, (fig) ascuțit, sfredelitor. (Durere ~.) 3. obsedant, torturant, (astăzi rar) torturător, tiranic. (Un gînd ~.)

Sinonimul cuvântului chinuitor

Testează-te!