Dicționar de sinonime

Sinonime ciont

Cuvântul „ciont” are următoarele sinonime:

ciont ( substantiv )
  • cioc
  • plisc
Alte sinonime:
  • ciolan
  • os
ciont ( adjectiv )
  • cu coadă scurtă
  • berc
  • teșit
  • fără vârf


Sinonime Apropiate

  • percuta - a lovi, a izbi, a ciocăni
  • știrb - ciobit, rupt, ciocnit
  • cocos - cucurigu, pintenat, ciocănel
  • turtit - strivit, teșit, beat, ametit
  • țăcălie - cioc, barbișon
  • harță - ceartă, conflict, ciocnire
  • hărțuială - harță, încăierare, confruntare, ciocnire, înfruntare
  • incident - întâmplare, eveniment, episod, peripeție, aventură, conflict, ciocnire, disensiune, obiecție
  • izbi - a lovi, a bate, a da, a păli, a ciocni, a frapa, a impresiona, a surprinde, a contraria
  • izbitor - frapant, țipător, izbitură, lovitură, lovire, ciocnire, plesnitură
  • încăierare - luptă, bătaie, încleștare, înfruntare, ciocnire
  • lovitură - izbitură, coliziune, tamponare, ciocnire, nenorocire, necaz, neșansă, ghinion, noroc
  • barbișon - cioc, țăcălie
  • bătaie - lovire, ciocnire, izbitură, lovitură, încăierare, răfuială, păruială, corecție, bătălie
  • bătălie - luptă, război, confruntare, ciocnire, campanie

Dex ciont

  • ciont3, ~oántă 1 ( obiecte, lucruri sau ființe) Care are o parte lipsă (mai ales extremitățile) bont, ciomp, ciong, ciung, ciunt. 2 Care are coada scurtă. 3 Care nu are un corn. 4 Bucată mică rămasă dintr-un băț, ciomag sau ramură Și ciot, ciump. 5 Parte rămasă dintr-un membru amputat. 6 ~ul cozii Rădăcină a cozii.
  • ciont2 Șoarece de munte ciontâc.
  • ciont1 1 Os. 2 Ciolan (1). 3 (Île) A fi înghețat (sau adormit, uscat) ca ~ul A fi tare înghețat. 4 Să-ți fie de ~oante Să-ți fie de cap. 5 Mână. 6 Degete.
  • CIONT, CIOÁNTĂ ciunt.
  • ciont n. buștean, buturugă: un ciont de lemn. , ║ a. tocit în vârf sau pe de mărgini. . V. ciunt.
  • 1) cĭont n., pl. cĭoante și cĭonturĭ (ung. csont, os. V. cĭontonog, cĭunt, cĭot și bont). Bucată, frîntură (de lemn). Trans. Banat. Iron. Pl. Oase, cĭolane: acolo ĭ-aŭ rămas cĭoantele (V. cĭoantă): Înghețat ca cĭontu (saŭ numaĭ cĭont), înghețat bocnă.
  • 2) cĭont, cĭoántă adj. V. cĭunt.
  • ciunt, ~ă 1-4 , Ciung (1-4). 5-6 ( animale) Cu coada sau urechile tăiate. 7 ~ olog Olog de ambele picioare, care se mișcă numai cu ajutorul mâinilor. 8 ( lucruri) Scurtat. 9 ( vite) Ciung (6).
  • CIUNT, -Ă, ciunți, -te, (Adesea substantivat) 1. Ciung (1). ♦ (Rar; despre păr) Care a fost tuns scurt. 2. (; despre animale) Care are o parte a corpului (urechile, coada, coarnele) retezată, ruptă. – Contaminare între ciot și ciung.


Sinonimul cuvântului ciont

Sinonimul cuvântului ciont


Testează-te!