Dicționar de sinonime
Sinonime brâu
Cuvântul „brâu” are următoarele sinonime:
brâu ( substantiv )
- cingătoare, centură, cordon, curea, șerpar
- mijloc, talie
- bordură, chenar, dungă, brână, ciubuc, vrâstă
Alte sinonime:
- chingă
- taftur
- brânaci
- frânghie
- brâuleț
- lanț
- brâneț
- bată
- șir
- betelie
- mulură
- brățară
Sinonime Apropiate
- cingătoare - brâu, cingă, centură, cordon, curea, betelie
- cordon - centură, curea, cingătoare, brâu, betelie
- curea - centură, brâu, cingătoare, cordon, nojiță
- centură - curea, centiron, colac de salvare, cordon, cingătoare
- colan - salbă, colier, șirag, cingătoare, brâu, cordon
- mijloc - centru, miez, inimă, talie, brâu, șale, jumătate, cale, mijloc
- șerpar - chimir, brâu
- tiv - tivitură, chenar, bordură
- bordură - chenar, margine, tivitură
- chenar - bordură, margine, ramă, pervaz, cercevea, cadru
- procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție
- reiat - dungat, vărgat, zebrat
- șale - mijloc
- șperț - mită, ciubuc, bacșiș, rușfet
- trândav - leneș, inactiv, pierde-vară, farniente, trântor, târâie-brâu
Dex brâu
- brâu 1 Cingătoare lată purtată de țărani. 2 Plăcinte cu poalele-n ~ Plăcinte din bucăți pătrate de aluat ale căror capete se aduc peste umplutura de brânză. 3 Legătura-~lui Brațele morii. 4 ~l ars Zonă fierbinte. 5 Târâie-~ Om delăsător, pe care nu se poate pune bază. 6 Chingă cu care se coboară sicriul în groapă. 7 Ornament vopsit sau aplicat, în formă de dungă (lată, de altă culoare) ce înconjoară, ca un brâu, pereții, ușile, ferestrele. 8 Bară orizontală la mijlocul peretelui. 9 Partea de mijloc a unei clăi. 10 Curcubeu. 11 Parte a corpului situată între șolduri și torace mijloc. 12 Dans țărănesc la care jucătorii se apucă, pe la spate, cu mâinile de brâiele vecinilor horă de brâu. 13 Muzica după care se dansează brâul (12). 14 Șanț muntos sau deluros. 15 împărăteasă (Bryonia dioica). 16 (; ; ) ~l-Maicii Domnului Iarbă albă (Phalaris arundinacea). 17 (; ; ) ~l vântului Brădișor (Lycopodium clavatum).
- BRẤU, (I) brâie, (II) brâuri, I. 1. Cingătoare lată de lână, de piele, de mătase etc. pe care o poartă țăranii. ♦ Fâșie de țesătură (de lână), de blană etc. pe care o poartă în jurul mijlocului (sub îmbrăcăminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingătoare lată pe care o poartă preoții ca semn al unui grad ierarhic sau în timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul (I 1); mijloc. 3. Ornament care înconjoară ușile, ferestrele, fațadele etc. unei case. 4. Șir, lanț (muntos, deluros etc.). II. Brâuleț (2). – bres, brezi.
Sinonimul cuvântului brâu