Dicționar de sinonime
Sinonime complicație
Cuvântul „complicație” are următoarele sinonime:
complicație ( substantiv )
- dificultate
- complexitate
- gravitate
Alte sinonime:
- încâlceală
- încurcătură
- problemă
- prolixitate
- redundanță
- accident
- boală
- neplăcere
Sinonime Apropiate
- problemă - chestiune, subiect, temă, dificultate, complicație, greutate
- pericol - primejdie, amenințare, risc, gravitate
- șaradă - ghicitoare, enigmă, rebus, complicație, încâlceală, mister
- greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
- inconvenient - neajuns, dificultate, piedică, dezavantaj
- labirint - încurcătură, confuzie, complicație, dedal, întortochere
- necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
- abia - doar, numai, tocmai, cu greu, anevoie, cu dificultate
- anevoință - greutate, dificultate
- aporie - îndoială, dificultate, incertitudine
- barieră - rampă, opreliște, zăgaz, periferie, suburbie, mahala, greutate, dificultate, piedică
- bubă - abces, furuncul, neajuns, încurcătură, complicație
- balast - lest, povară, încărcătură, greutate, dificultate, sarcină
- hop - piedică, obstacol, greutate, dificultate, săritură, gropi, hârtoape
- ananghie - neajuns, constrângere, lipsă, suferință, necaz, dificultate
Dex complicație
- complicație 1 Situație greu de descurcat încâlceală, încurcătură. 2 Lucru care complică. 3 Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli.
- COMPLICÁȚIE, complicații, Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. – Din complication.
- COMPLICÁȚIE, complicații, Faptul de a (s e) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, încîlceală; lucru care complică. Pentru prima oară în cariera mea mi se întîmplă asemenea complicație pe care n-o pot descurca. SADOVEANU, P. M. 103. Aceasta ar fi însemnat o complicație plină de neprevăzute dificultăți. C. PETRESCU, R. DR. 204. Același vapor m-a readus în Constanța, fără nici o complicație. SAHIA, U.R.S.S. 5. ♦ Stare patologică nouă, apărută ca o agravare a unei boli. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) complicațiune (GHICA, S. 453)
- COMPLICÁȚIE Complicare; stare complicată; încurcătură. ♦ Agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. .
- COMPLICÁȚIE 1. faptul de a (se) complica; stare complicată; încurcătură. 2. agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. (< fr. complication, lat. complicatio)
- COMPLICÁȚIE ~i f. 1) Factor care complică ceva. 2) Agravare a unei boli, prin apariția de fenomene patologice noi. /<fr. complication
- complicațiune complicație
- COMPLICAȚIÚNE complicație.