Sinonime confunda

Cuvântul „confunda” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
• contopi - a se uni, a se amesteca, a fuziona, a se confunda
• feșteli - a murdări, a mânji, a mâzgăli, a greși, a o încurca, a gafa
• fuziona - a (se) contopi, a (se) uni, a se reuni, a (se) amesteca
• bălmăji - a încurca, a amesteca, a bombăni
• încâlcit - încurcat, amestecat, confuz, neclar, complicat, nebulos
• complica - a încurca, a agrava, a încâlci, a amesteca, a înrăutăți
• poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
• potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
• prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
• prusac - nemțesc, german, milităros, agresiv
• războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
• scrib - grămătic, diac, conțopist
• sinteză - concentrare, condensare, rezumat, contopire, asociere
• strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune

Dex confunda

• confundá 1 A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul a încurca a asemăna. 2 A forma un singur tot a se contopi. 3-4 (; persoane;) A (se) încurca. 5 (Rar) A uimi. 6 (Rar) A produce un sentiment de rușine, de umilință și de recunoștință.
• CONFUNDÁ, confúnd, I. 1. A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui. 2. A forma un singur tot; a se contopi. – Din confondre, confundere.
• CONFUNDÁ, confúnd, I. 1. A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul. încurca, amesteca. Confundam pe bietul dascăl cu un crai mîncat de molii. EMINESCU, O. I 140. N-ai spus nimic... despre o altă pasăre, pe care mulți la noi o confundă cu graurele. ODOBESCU, S. III 23. 2. A se contopi, a forma un singur tot. întunericul se infiltra nesimțit în casă. Lucrurile luau înfățișări mai rotunde, își pierdeau contururile, se confundau. REBREANU, R. I 245. Oglindindu-se în undă, Stîlpi ș-arcade se confundă. MACEDONSKI, O. I 154. Palatul alb se confundă cu nourul de argint. EMINESCU, N. 47.
• CONFUNDÁ I. 1. A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul. 2. A se contopi; a forma un tot. .
• CONFUNDÁ I. tr. a lua o persoană drept alta, un lucru drept altul. II. a se contopi. (< fr. confondre, lat. confundere)
• A SE CONFUNDÁ mă confúnd intranz. (elemente concrete sau abstracte) A se uni, formând un tot; a se împreuna; a se îmbina; a se contopi. /<fr. confondre, lat. confundere

Antonime confunda

• A (se) confunda ≠ a deosebi, a discerne

Sinonimul cuvântului confunda

Testează-te!