Dicționar de sinonime

Sinonime consistență

Cuvântul „consistență” are următoarele sinonime:

consistență ( substantiv )
  • tărie
  • soliditate
Alte sinonime:
  • vârtoșie
  • coerență
  • duritate


Sinonime Apropiate

  • temeinicie - trăinicie, soliditate, tărie, solidaritate
  • duritate - rezistență, tărie, soliditate, asprime, răutate, bruta late, neomenie
  • trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
  • vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
  • virilitate - bărbăție, forță, tărie, vigoare, putere, energie
  • vlagă - putere, tărie, forță, vigoare
  • ziaristică - gazetărie, jurnalism, presă, publicistică
  • făgădău - han, ospătărie, cârciumă, bodegă, birt
  • fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
  • gastronomie - bucătărie, arta bucatelor
  • intensitate - putere, forță, tărie, dinamism
  • alcool - spirt, etanol, tărie
  • bărbăție - virilitate, tărie, energie, putere, vigoare, curaj, vitejie
  • birt - bodegă, restaurant, bistrou, ospătărie
  • capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate

Dex consistență

  • consisténță 1 Stare a unui corp lichid care începe a se îngroșa consolidare (1). 2 Grad de soliditate a unui corp, a unei materii 3 Rezistență opusă de un corp sau de un material la deformare sau sfărâmare soliditate, tărie. 4 Tărie de caracter fermitate. 5 Statornicie. 6 Raport dintre desimea perfectă a arborelui și cea reală. 7 Calitate a unui sistem axiomatic de a nu conține o formulă oarecare în același timp cu negația ei.
  • CONSISTÉNȚĂ, consistențe, Grad de densitate, de tărie, de soliditate a unui corp, a unei materii etc.; rezistența opusă de un corp sau de un material la deformare sau la sfărâmare. ♦ Tărie, soliditate, fermitate. – Din consistance.
  • CONSISTÉNȚĂ Grad de densitate, de tărie, de soliditate a unui corp, a unei materii etc.; rezistența opusă de un corp la sfărîmare; tărie, soliditate. Consistență cimentului.
  • consisténță s.f. 1 Stare a unui corp (lichid) care are un anumit grad de densitate, de tărie, de soliditate. ◊ Fig. Umbră fără consistență. ♦ Rezistență relativă a unui corp la deformare, la sfărâmare. ♦ Fig. Fundament, soliditate, tărie; fermitate. Inițiativă de o certă consistență. 2 (mat.) Coerență (4). 3 (log.) Însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu. 4 (silv.) Raport dintre desimea perfectă a arborelui și cea reală. 5 (econ.) Proprietate dezirabilă a estimatorilor econometrici. • pl. -e și (înv.) consistanță s.f./ <fr. consistance, it. consistenza.


Sinonimul cuvântului consistență

Sinonimul cuvântului consistență


Testează-te!