Sinonime temeinicie

Cuvântul „temeinicie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
• consistență - tărie, soliditate
• duritate - rezistență, tărie, soliditate, asprime, răutate, bruta late, neomenie
• perenitate - persistență, trăinicie, eternitate
• profunzime - adâncime, adânc, seriozitate, temeinicie, importanță
• vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
• virilitate - bărbăție, forță, tărie, vigoare, putere, energie
• vitalitate - forță, vigoare, energie, putere, trăinicie
• vlagă - putere, tărie, forță, vigoare
• ziaristică - gazetărie, jurnalism, presă, publicistică
• făgădău - han, ospătărie, cârciumă, bodegă, birt
• fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
• fraternitate - frăție, împărțire, solidaritate
• frăție - fraternitate, înfrățire, afecțiune, solidaritate
• gastronomie - bucătărie, arta bucatelor

Dex temeinicie

• temeinicie 1 Soliditate. 2 Statornicie. 3 Judiciozitate. 4 Cu ~ Sârguincios. 5 Însușire a hotărârii unui organ de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor care concură pentru soluționarea unui litigiu.
• TEMEINICÍE 1. Însușire a ceea ce este temeinic; soliditate, tărie, trăinicie; statornicie. ◊ Cu temeinicie = temeinic, serios. 2. Însușire a hotărârii unui organ de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor care concură pentru soluționarea unui litigiu. – Temeinic + -ie.
• TEMEINICÍE Însușirea a ceea ce este temeinic; soliditate, trăinicie, tărie; statornicie. Frumusețea lor și temeinicia sînt vrednice de vedere. GOLESCU, Î. 106. ◊ Cu temeinicie = temeinic, serios; cu insistență. Se vorbea chiar cu temeinicie... de un oarecare Harizon, care își avea copilul mort acasă, iar el, la circ, făcuse atîtea comicării. ARDELEANU, D. 271.
• TEMEINICÍE ~i f. Caracter temeinic. ~ea unui argument. ◊ Cu ~ temeinic. /<temeinic + suf. ~ie
• temeinicie f. soliditate.
• temeĭnicíe f. (d. temeĭnic). Calitatea de a fi temeĭnic.
• TEMEINICÍE s. 1. seriozitate, soliditate, tărie. (~ obiecției, argumentării sale.) 2. v. maturitate. 3. v. justețe.
• TEMEINICIE 1. seriozitate, soliditate, tărie. (~ obiecției, argumentării sale.) 2. maturitate, profunzime, seriozitate. (~ gîndirii, a sentimentelor cuiva.) 3. dreptate, justețe, rezon. (~ cauzei sale.)

Sinonimul cuvântului temeinicie

Testează-te!