Dicționar de sinonime
Sinonime coteli
Cuvântul „coteli” are următoarele sinonime:
coteli ( verb )
- a căuta cu de-amănuntul
- a coleși
- a coti
- a cotrobăi
- a fura
- a linchi din oale
- a linge farfuriile
- a scobeli
- a scotoci
- a se rostogoli
- a cotili
Sinonime Apropiate
- scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
- scotoci - a căuta, a cerceta, a scormoni, a cotrobăi
- cotrobăi - a căuta, a scormoni, a scotoci, a răscoli
- răsturna - a da peste cap, a prăvăli, a rostogoli, a doborî, a inversa
- răvăși - a răscoli, a scotoci, a scormoni
- sfeterisi - a fura, a sustrage, a delapida
- sinuos - șerpuit, cotit, în zig-zag, complicat, încâlcit
- sinuozitate - curbă, cotitură, neregularitate
- spolia - a jefui, a prăda, a fura, a jecmăni, a deposeda
- spumega - a face clăbuci, a năduși, a fierbe, a se înfuria, a clocoti, a se dezlănțui
- șterpeli - a fura, a subtiliza, a dosi
- turnant - cotit, sucit, răsucit
- turnură - cotitură, viraj, aspect, fason, structură
- viola - a silui, a necinsti, a deflora, a batjocori, a nesocoti, a forța, a călca, a contraveni, a profana
- vira - a coti, a ocoli, a feri, a cârmi, a transfera, a schimba
Dex coteli
- coteli 1 A cotrobăi (3). 2 A căuta pe furiș a cotârli (2). 3 A face dezordine, stricând lucruri a cotârli (3). 4 A trebălui prin casă. 5 A deretica. 6 A face ordine. 7 A gospodări prin curte. 8 A linge farfuriile. 9 A fura. 10 A controla calitatea vaselor de lut. 11-18 A (se) coti (1-8). 19 A se rostogoli.
- COTELÍ IV cotili.
- cotelì v. a căuta cu de amănuntul: mirosiră, coteliră din taler în taleraș PANN. .
- coteálă 1-7 Cotire (1-7). 8 Încovoiere. 9 Cotire (9). 10 (. indică drumul) Părăsire. 11-15 Cotire (11-15). 16 Cotărire (1). 17 Bătaie. 18 Cotărire (2). 19 Îmbulzeală.
- cotili coteli
- COTILÍ, cotilesc, IV. A umbla prin locuri întortocheate, cu multe cotituri. ♦ A căuta cu de-amănuntul; a cotrobăi, a scotoci. – Din kotiljati (se).
- COTlLÍ, cotilesc, IV. (Regional) A umbla în locuri întortocheate, cu multe cotituri. Încep să cotilesc încolo și încoace, pînă ce ajung în dosul morii. SADOVEANU, F. J. 21. ♦ A umbla din loc în loc. În cămară după masă intrînd ca niște pisici. Mirosită, cotiliră din taler în taleraș Ș-între altele găsiră și o felie de caș. PANN, P. V. III 31.
- A COTILÍ ~ésc tranz. reg. 1) A da de-a rostogolul; a rostogoli. 2) A umbla prin locuri cu multe coturi. /<sb. kotyljati
- A SE COTILÍ mă ~ésc intranz. reg. (despre ființe) A merge agale, legănându-se. /<sb. kotyljati
- coteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a coti. Acțiunea de a-țĭ da coate cu cineva. Nu-țĭ face coteală cu el, nu căuta societate, vorbă cu el.