Sinonime creștin

Cuvântul „creștin” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• ins - individ, persoană, om, semen, față, obraz
• pravoslavnic - ortodox, dreptcredincios, creștin
• subrogare - schimbare, înlocuire (de persoană)
• uman - omenesc, creștinesc, lumesc, bun, milos, caritabil, blajin
• individ - om, persoană, ins, bărbat, cineva
• individualitate - personalitate, persoană, caracter, specific
• întocmai - exact, la fel, aidoma, asemenea, deopotrivă, da, desigur, tocmai, absolut
• obraz - față, figură, fizionomie, persoană, ins, individ, personaj, cinste, reputație
• asemănător - similar, analog, înrudit, asemenea, apropiat, potrivit
• atare - asemenea
• boteza - a creștina, a da un nume, a falsifica
• căciulă - cușmă, om, ins, individ, persoană
• congruent - concordant, corespunzător, asemenea, similar
• creatură - ființă, persoană, făptură, vietate, animal
• egal - deopotrivă, de o seamă, identic, la fel, asemenea, echivalent, neschimbat, statornic, uniform

Dex creștin

• creștin, ~ă 1 Care aparține creștinismului creștinesc (1). 2 Privitor la creștinism creștinesc. 3 Specific creștinismului. 4 Care provine de la creștinism. 5 De creștinism. 6 Era ~ă Eră în care anii se calculează de la nașterea lui Hristos. 7 Adept al creștinismului. 8 Persoană. 9 ~ bun Om bun.
• CREȘTÍN, -Ă, creștini, -e, , și I. Care aparține creștinismului, privitor la creștinism. II. și 1. Persoană care a primit botezul și crede în Isus Hristos. 2. Persoană, om, individ. – christianus.
• CREȘTÍN, -Ă, creștini, -e, , și I. Care aparține creștinismului, privitor la creștinism. II. și 1. Adept al creștinismului. 2. Persoană, om, individ. – christianus.
• CREȘTÍN, -Ă, creștini, -e, și 1. Adept al creștinismului. ◊ (Adjectival) De creștinism, al creștinismului. Religie creștină. 2. Bărbat (mai rar femeie); om, individ. Nu, altfel trebuia să facem, uite, cum ziceau creștinii ăia din gară, meseriașii ăia, că ei știu mai bine rosturile. DUMITRIU, F. 134. Învățătura, puțină și neisprăvită... dar mai presus de a celorlalți creștini din sat îi luminase altfel mintea. C. PETRESCU, R. DR. 23. Pînă la asfințitul soarelui, ajungem la gura Bicazului. Acolo poposim la un creștin, om de treabă. SADOVEANU, B. 115.
• CREȘTÍN1 ~ă (~i, ~e) Care ține de creștinism; propriu creștinismului. /<lat. christianus
• CREȘTÍN2 ~i m. Adept al creștinismului. /<lat. christianus

Antonime creștin

• Creștin ≠ necreștin, păgân

Sinonimul cuvântului creștin

Testează-te!