Sinonime cucă

Cuvântul „cucă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• răsfăț - alintare, mângâiere, răzgâială
• giugiuleală - alintare, mângâiere
• grozăvie - nenorocire, calamitate, oroare, flagel, dezastru, năpastă, prăpăd, pustiire, sinistru
• laț - ștreang, funie, cursă, capcană
• mângâios - mângâietor
• nenorocire - nefericire, nenoroc, năpastă, pacoste, belea, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură
• arsură - scrum, pârlitură, usturime, jirăgaie
• balsam - elixir, esență, doctorie, medicament, mireasmă, alinare, consolare, ușurare, mângâiere
• catastrofă - dezastru, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, urgie, nenorocire, sinistru, pacoste
• cratiță - tigaie, tavă
• dezastru - catastrofă, calamitate, nenorocire, năpastă, prăpăd, urgie
• alintare - răsfăț, dezmierdare, mângâiere, giugiuleală, sclifoseală, fandoseală, izmeneală, afectare
• cursă - alergare, drum, itinerar, capcană, prinzătoare, laț, atragere, ademenire, ispită
• tingire - cratiță, tigaie
• dezmierdare - alintare, mângâiere, răsfăț, desfătare

Dex cucă

• cucă5 1 Loc ridicat și izolat. 2 Deal înalt. 3 Vârf de deal mai ridicat decât locul din jur. 4 Vârf de munte defrișat.
• cucă1 1 (; rar) Femelă a cucului. 2 Țigan. 3 Nume al unei plante nedefinite mai îndeaproape. 4 Gropiță în jocul „de-a bumbii”.
• cucă4 1 Căciulă mare, împodobită cu pene de struț, purtată la ceremonii de către aga ienicerilor sau de către solaci. 2 Căciulă înaltă în formă de piramidă, împodobită cu pene de struț și îmbrăcată pe dinafară cu catifea aurie, trimisă de sultan domnitorilor români la urcarea pe tron și purtată de aceștia la ocazii festive și la parade. 3 Autoritate supremă. 4 Stăpânire. 5 Cap.
• cucă2 1 Măciucă cu cârlig, cu care se lovește în cap morunul pescuit. 2 Instrument cu care se pescuiește pe terenurile inundabile, compus din două lemne îndoite în formă de arcuri și legate cruciș. 3 Parte a războiului de țesut nedefinită mai îndeaproape.
• cucă3 1 Coș colector la casele țărănești. 2 Deschizătură din acoperișul casei care servește la ieșirea fumului din pod și la iluminat. 3 Zid rotund deasupra coșului de fum, aflat în pod. 4 Sobă.
• CÚCĂ1, cuci, Căciulă înaltă, uneori împodobită cu pene (de struț), pe care o purtau căpeteniile turcești și domnii români în timpul ceremoniilor. – Din kuka.
• CÚCĂ3, cuci, Deal înalt și izolat; vârf de deal. –
• CÚCĂ2, cuci, (Rar) Femela cucului (1). – De la cuc.

Sinonimul cuvântului cucă

Testează-te!