Sinonime catastrofă

Cuvântul „catastrofă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• grozăvie - nenorocire, calamitate, oroare, flagel, dezastru, năpastă, prăpăd, pustiire, sinistru
• dezastru - catastrofă, calamitate, nenorocire, năpastă, prăpăd, urgie
• flagel - nenorocire, dezastru, pacoste, calamitate, boală, epidemie, ciumă
• sinistru - oribil, lugubru, odios, groaznic, funest, dezastru, catastrofă, nenorocire
• tragedie - piesă, dramă, operă dramatică, dezastru, calamitate, catastrofă, nenorocire, durere
• năpastă - nenorocire, belea, pacoste, necaz, calamitate, bucluc, neplăcere, încurcătură
• blestem - imprecație, maledicție, afurisenie, dezastru, potop, flagel, catastrofă, nenorocire
• pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
• potop - diluviu, inundație, revărsare, dezastru, catastrofă, prăpăd, urgie, noian, mulțime
• nenorocire - nefericire, nenoroc, năpastă, pacoste, belea, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură
• calamitate - nenorocire, dezastru
• funest - nefast, dezastruos, catastrofal, nenorocit, trist, jalnic, mizerabil
• grozăvenie - grozăvie, calamitate
• catastrofal - îngrozitor, groaznic, dezastruos, fatal, teribil
• dezastruos - nimicitor, ucigător, înfricoșător, catastrofal, groaznic, pustiitor

Dex catastrofă

• catastrófă 1 Întâmplare neașteptată, tragică și dezastruoasă nenorocire cataclism. 2 Eveniment decisiv, care duce la deznodământul tragic al acțiunii.
• CATASTRÓFĂ, catastrofe, Eveniment tragic de mari proporții, cu urmări dezastruoase; dezastru, nenorocire, calamitate; tragedie. – Din catastrophe, catastropha.
• CATASTRÓFĂ, catastrofe, Eveniment tragic de mari proporții, întîmplare neașteptată cu urmări dezastruoase, nenorocire mare, dezastru. calamitate. Împrejurarea în care ei și-au găsit moartea a fost, de cele mai multe ori, o catastrofă. BOGZA, A. Î. 78. În urma catastrofei de la Drăgășani n-a mai rămas din armata grecească decît cete izolate. GHICA, S. 115. ◊ (Glumeț) M-am înfiorat la gîndul că s-ar putea stîrni un vifor de ploaie; ar fi fost o catastrofă iremediabilă. SADOVEANU, N. F. 57.
• CATASTRÓFĂ, catastrofe, Eveniment tragic de mari proporții, cu urmări dezastruoase; dezastru. – catastrophe ( catastropha).
• CATASTRÓFĂ 1. Nenorocire mare, dezastru, calamitate; tragedie. 2. Momentul rezolvării conflictului unei tragedii clasice; deznodământ. .
• CATASTRÓFĂ 1. momentul rezolvării conflictului unei tragedii clasice grecești; deznodământ. 2. eveniment tragic, nenorocire mare, dezastru, calamitate. (< fr. catastrophe, lat. catastropha, gr. katastrophe)
• CATASTRÓFĂ ~e f. Eveniment tragic de mari proporții, survenit pe neașteptate, cu urmări dezastruoase. 2) (în tragediile antice) Punctul culminant al acțiunii. /<fr. catastrophe, lat. catastropha

Sinonimul cuvântului catastrofă

Testează-te!