Sinonime cărturar

Cuvântul „cărturar” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• învățat - cărturar, erudit, doct, savant, luminat
• savant - erudit, învățat, maestru, creator
• doct - erudit, învățat, informat, știutor, savant
• erudit - învățat, savant
• știință - învățătură, disciplină, erudiție, cunoaștere, instrucție
• intelectual - spiritual, rațional, mintal, cerebral, cult, învățat, pregătit, școlit
• luminat - strălucitor, luminos, lucios, instruit, cultivat, învățat, educat, erudit, lămurit
• cărturăresc - livresc, cult, savant
• cult - instruit, citi, cultivat, învățat, școlii, livresc, cărtucăresc, savant
• cultură - instrucție, învățătură, studii, cunoștințe, carte, pricopseală, lucrare, creștere, producere
• dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
• instruit - învățat, pregătit, cult, cultivat, citit, educat, erudit, școlit, format
• recenzie - cronică, comentar, prezentare (de carte)
• spiritual - mental, intelectual, duhovnicesc, deștept, ager, penetrant, isteț, fin, glumeț
• tipăritură - imprimat, publicație, jurnal, carte, extras

Dex cărturar

• cărturar 1 Învățat evreu cunoscător și tălmăcitor al legii. 2 Persoană care știe să citească și să scrie cărtureț (1). 3 Persoană care știe carte (multă) cărtureț (2). 4-7 Persoană care lucra în administrație ca arhivar, secretar, registrator, grămătic. 8 Cartofor. 9 Dulap de cărți sau de documente construit în perete. 10 Dulăpior în care se păstrează cărți de rugăciune sau calendare, construit între doi pereți longitudinali.
• CĂRTURÁR, cărturari, Învățat, erudit; savant. – Din hartulários.
• CĂRTURÁR, cărturari, Învățat, erudit. Singur poporul nu poate greși, căci el e de cîndu-i lumea... fi e vai de cărturarul care se rupe de popor. CAMIL PETRESCU, 180. Eu, biet, nici cărturar nu sînt, nici scriitor. ISPIRESCU, U. 3. Apoi dă, jupîne, eu nu-s cărturar ca dumneta, care știi Alexandria pe de rost și care ai umblat pe unde ș-ă-nțărcat dracul copiii. ALECSANDRI, T. I 388. ♦ (Rar) Persoană căreia îi place să citească, să învețe, care știe carte multă. E bun cărturar; învață în liceu la Iași, într-a patra clasă, și învățătorul vra să-l facă doftor. SADOVEANU, B. 32.
• CĂRTURÁR, cărturari, Învățat, erudit. – hartularios.
• CĂRTURÁR ~i m. Om învățat. /<ngr. hartulários
• cărturar m. 1. od. (la Evrei) învățat care instruia legea și o tâlmăcia poporului: cărturarii și fariseii; 2. învățat, erudit; 3. cel ce dă în cărți. .

Antonime cărturar

• Cărturar ≠ necărturar

Sinonimul cuvântului cărturar

Testează-te!