Sinonime dalcauc

Cuvântul „dalcauc” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• bătăuș - ciomăgar, mardeiaș, dălcauc
• ciomăgar - bătăuș, haidamac, mardeiaș, ciomăgaș
• vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
• golan - derbedeu, haimana, huligan, vagabond, teleleu, coate-goale
• haidamac - haimana, derbedeu
• haidău - haimana, bătăuș
• haimana - derbedeu, vagabond, pușlama, lichea, golan, haidău, pierde-vară, fluieră-vânt
• nandralău - haimana, derbedeu
• nespălat - murdar, jegos, răpănos, slinos, îngălat, întinat, pătat, derbedeu, haimana
• derbedeu - haimana, golan
• zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
• gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
• hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
• lepădătură - avorton, secătură, netrebnic, derbedeu, pușlama, stârpitură, căzătură, otreapă, loază
• lichea - derbedeu, nemernic, pușlama, netrebnic, secătură

Dex dalcauc

• DĂLCĂÚC, dălcăuci, Bătăuș, scandalagiu; om de nimic, haimana. ♦ Poreclă dată agenților electorali din trecut. – Din dalkavuk.
• DĂLCĂÚC, dălcăuci, Bătăuș, scandalagiu; om de nimic, haimana. ♦ Poreclă dată agenților electorali de pe vremuri. – Din dalkavuk.
• DĂLCĂÚC dalcauc.
• DĂLCĂÚC ~ci m. rar 1) Persoană care nu are o ocupație bine definită și umblă pe drumuri fără rost; haimana. 2) și adjectival fam. Persoană care face scandal; scandalagiu. /<turc. dalkavuk
• dalcauc 1 Persoană care obișnuia să mănânce permanent la mesele altora. 2 Parazit. 3 Om de nimic haimana. 4 Scandalagiu. 5 Bătăuș. 6 Agent electoral.
• dalhaúc dalcauc
• DALCAÚC dălcăuc.
• DALCAÚC, dalcauci, 1. Bătăuș, scandalagiu, haimana; om de nimic. O ceată de dalcauci, de haimanale de-ale dv. în uliță cu reteveiul. CARAGIALE, O. II 138. 2. Agent electoral de pe vremuri. (Atestat în forma dălcăuc) La corvoadă, mă! răcneau... ipistații însoțiți de dălcăucii din guardia civilă. PAS, L. I 128. Au mai fost cotonogiți vreo doi dălcăuci de teapa lui Neagu Cioară. id. ib. 210 – Variantă: dălcăúc
• dalcauc m. parazit, lingău (vorbă aproape ieșită din uz): o ceată de dalcauci, de haimanale CAR. .
• dalcaúc m. (turc. dalkauk, dalkavuk, „căciulă lungă, parazit, bufon”. V. cauc). Vechĭ. Parazit bufon. Azĭ. Iron. Agent, cirac. – Și dalhauc, dălhăuc și dălhăuț. V. dălcăuș.

Sinonimul cuvântului dalcauc

Testează-te!