Dicționar de sinonime

Sinonime deținător

Cuvântul „deținător” are următoarele sinonime:

deținător ( substantiv )
  • posesor
  • detentor
  • purtător
  • proprietar
  • stăpân
  • ocinaș
  • posesuitor
  • titular


Sinonime Apropiate

  • domn - stăpân, posesor, jupân, domnitor, voievod, prinț, rege, monarh, om bogat
  • subjuga - a înrobi, a aservi, a supune, a înfeuda, a îngenunchea, a domina, a stăpâni, a captiva, a înlănțui
  • șef - conducător, cap, căpetenie, superior, comandant, patron, stăpân
  • temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
  • tron - jeț, scaun regal, domnie, regalitate, stăpânire
  • trona - a domni, a stăpâni, a domina, a guverna
  • vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
  • violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
  • violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
  • virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
  • furios - înfuriat, furibund, turbat, violent, nestăpânit, deliu
  • furtunatic - furtunos, debordant, nestăpânit, dezlănțuit, năvalnic
  • impulsiv - nestăpânit, nervos, iute, necumpănit, holeric, bătăios
  • impulsivitate - violență, nestăpânire, dezlănțuire, agresivitate
  • iute - sprinten, vioi, alert, repede, grăbit, aprig, impulsiv, nestăpânit, precipitat

Dex deținător

  • deținător, ~oare 1 Persoană care are în păstrare bunuri materiale (jur) detentor, posesor. 2 Persoană care are la dispoziție anumite informații, secrete. 3 Persoană care posedă un titlu, un grad, o funcție, un premiu
  • DEȚINĂTÓR, -OÁRE, deținători, -oare, și Persoană care are în păstrare bunuri materiale; persoană care posedă un lucru, un titlu, un premiu, o recompensă etc. – Deține + -ător.
  • DEȚINĂTÓR, -OÁRE, deținători, -oare, și Persoană care deține, care are în păstrare bunuri materiale (fără a fi numaidecît proprietarul lor); persoană care posedă un lucru. Pe încetul, tihnitul Badea liberase moșioara părintească de cotropirea și de pretențiile deținătorilor. GALACTION, O. I 118. ♦ Persoană care a obținut un titlu. Deținătorul titlului de campion de box.
  • DEȚINĂTÓR, -OÁRE și Persoană care deține un lucru. ♦ Persoană care a obținut un titlu. .
  • DEȚINĂTÓR, -OÁRE 1. detentor1. 2. cel care deține o funcție, un titlu etc. (< deține + -/ă/tor)
  • DEȚINĂTÓR ~i m. Persoană care deține ceva; posesor. ~ul unui manuscris vechi. /a deține + suf. ~ător
  • DEȚINĂTÓR s. 1. v. posesor. 2. v. detentor. 3. v. purtător.
  • DEȚINĂTOR 1. posesor, proprietar, stăpîn, ocinaș, posesuitor. (~ al unui bun.) 2. detentor, posesor. (~ a restituit bunul aflat in grija sa.) 3. posesor, purtător. (~ unui nume.)


Sinonimul cuvântului deținător

Sinonimul cuvântului deținător


Testează-te!