Dicționar de sinonime
Sinonime deținător
Cuvântul „deținător” are următoarele sinonime:
deținător ( substantiv )
- posesor
- detentor
- purtător
- proprietar
- stăpân
- ocinaș
- posesuitor
- titular
Sinonime Apropiate
- domn - stăpân, posesor, jupân, domnitor, voievod, prinț, rege, monarh, om bogat
- subjuga - a înrobi, a aservi, a supune, a înfeuda, a îngenunchea, a domina, a stăpâni, a captiva, a înlănțui
- șef - conducător, cap, căpetenie, superior, comandant, patron, stăpân
- temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
- tron - jeț, scaun regal, domnie, regalitate, stăpânire
- trona - a domni, a stăpâni, a domina, a guverna
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
- violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
- virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
- furios - înfuriat, furibund, turbat, violent, nestăpânit, deliu
- furtunatic - furtunos, debordant, nestăpânit, dezlănțuit, năvalnic
- impulsiv - nestăpânit, nervos, iute, necumpănit, holeric, bătăios
- impulsivitate - violență, nestăpânire, dezlănțuire, agresivitate
- iute - sprinten, vioi, alert, repede, grăbit, aprig, impulsiv, nestăpânit, precipitat
Dex deținător
- deținător, ~oare 1 Persoană care are în păstrare bunuri materiale (jur) detentor, posesor. 2 Persoană care are la dispoziție anumite informații, secrete. 3 Persoană care posedă un titlu, un grad, o funcție, un premiu
- DEȚINĂTÓR, -OÁRE, deținători, -oare, și Persoană care are în păstrare bunuri materiale; persoană care posedă un lucru, un titlu, un premiu, o recompensă etc. – Deține + -ător.
- DEȚINĂTÓR, -OÁRE, deținători, -oare, și Persoană care deține, care are în păstrare bunuri materiale (fără a fi numaidecît proprietarul lor); persoană care posedă un lucru. Pe încetul, tihnitul Badea liberase moșioara părintească de cotropirea și de pretențiile deținătorilor. GALACTION, O. I 118. ♦ Persoană care a obținut un titlu. Deținătorul titlului de campion de box.
- DEȚINĂTÓR, -OÁRE și Persoană care deține un lucru. ♦ Persoană care a obținut un titlu. .
- DEȚINĂTÓR, -OÁRE 1. detentor1. 2. cel care deține o funcție, un titlu etc. (< deține + -/ă/tor)
- DEȚINĂTÓR ~i m. Persoană care deține ceva; posesor. ~ul unui manuscris vechi. /a deține + suf. ~ător
- DEȚINĂTÓR s. 1. v. posesor. 2. v. detentor. 3. v. purtător.
- DEȚINĂTOR 1. posesor, proprietar, stăpîn, ocinaș, posesuitor. (~ al unui bun.) 2. detentor, posesor. (~ a restituit bunul aflat in grija sa.) 3. posesor, purtător. (~ unui nume.)