Dicționar de sinonime
Sinonime decrepitudine
Cuvântul „decrepitudine” are următoarele sinonime:
decrepitudine ( substantiv )
- ramoleală
- ramolire
- ramolisment
- senilitate
- slăbiciune extremă
- hodorogeală
- decădere extremă
- ruină
Sinonime Apropiate
- scleroză - înțepeneală, închistare, degradare, ramolisment, senilitate, îmbătrânire
- părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
- părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
- părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
- părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
- săpa - a excava, a prăși, a eroda, a roade, a măcina, a ruina, a grava, a sculpta, a submina
- zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
- faliment - crah, bancrută, mofluzie, ruină, eșec
- falimentar - insolvabil, ruinat, distrus, compromis, ineficace, ruinător, degradant
- falit - insolvabil, mofluz, scăpătat, ruinat
- imund - murdar, jegos, impur, dezgustător, degradat, ruinat, oribil
- măcina - a râșni, a fărâmița, a sfărma, a pulveriza, a strivi, a ruina, a distruge, a degrada, a nimici
- dărâmătură - surpătură, ruină, șandrama
- dărăpăna - a se ruina, a se surpa
- dărăpănătură - șandrama, ruină
Dex decrepitudine
- decrepitúdine Stare de slăbire excesivă și pierdere totală a forțelor fizice și intelectuale, care apare de obicei la bătrânețe avansată ramolire, ramolisment. modificată
- DECREPITÚDINE Stare de bătrânețe înaintată, caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor vitale; ramolire, ramolisment. ♦ Decădere extremă, ruină. – Din décrépitude.
- DECREPITÚDINE Stare de adîncă bătrînețe caracterizată prin slăbire excesivă, prin pierderea aproape totală a forțelor vitale; ramolire. Trupul i-a păstrat ascuțimea minții intactă și rece, în ciuda anilor și a decrepitudinii. C. PETRESCU, O. P. I 173.
- DECREPITÚDINE Stare de adâncă bătrânețe, caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor; ramolire, ramolisment. .
- DECREPITÚDINE stare de bătrânețe înaintată prin slăbire excesivă și pierderea aproape totală a forțelor; ramolisment. ◊ decădere, declin avansat. (< fr. décrépitude)
- DECREPITÚDINE ~i f. Lipsă de vigoare fizică (și intelectuală), provocată de bătrânețe înaintată; slăbiciune extremă. /<fr. decrépitude
- decrepitudine f. bătrânețe extremă, gârbovire.
- *decrepitúdine f. (d. decrepitș fr. décrépitude). Mare slăbiciune produsă de bătrîneță, hodorogeală.
- DECREPITÚDINE s. v. ramoleală, ramolire, ramolisment, senilitate.
- decrepitudine RAMOLEALĂ. RAMOLIRE. RAMOLISMENT. SENILITATE.