Dicționar de sinonime
Sinonime scleroză
Cuvântul „scleroză” are următoarele sinonime:
scleroză ( substantiv )
- înțepeneală, închistare, degradare
- ramolisment, senilitate, îmbătrânire
scleroza ( verb )
- ramoli
- a se îmbolnăvi de scleroză
- a fi atins de scleroză
- a provoca scleroză
- a nu mai evolua
- a se împietri
- a se închista
- a se înțepeni
- a se învechi
- a se ramoli
- a se uza
- scleroză
Sinonime Apropiate
- zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
- fixa - a stabili, a prinde, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înțepeni, a ținti, a țintui, a agăța
- înlemni - a încremeni, a înmărmuri, a împietri, a înțepeni, a îngheța
- înmărmuri - a înlemni, a încremeni, a rămâne tablou, a împietri, a paraliza, a îngheța, a înțepeni
- înțepeneală - înțepenire, rigiditate, fixitate, anchilozeală, țintuire
- înțepeni - a fixa, a prinde, a proțăpi, a împietri, a încremeni, a înlemni, a îngheța
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
- progresa - a înainta, a propăși, a se dezvolta, a crește, a spori, a evolua, a se perfecționa, a se înnoi
- răsuflat - învechit, depășit
- stătut - învechit, clocit, alterat
- umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
- uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
- uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
- zaharisit - ramolit, senil, îmbătrânit, degradat
Dex scleroză
- SCLERÓZĂ, scleroze, Boală care se manifestă prin modificarea structurii normale a unui organ sau a unui țesut, din cauza proliferării țesutului conjunctiv pe care îl conține. – Din sclérose.
- SCLERÓZĂ Întărire a unui organ sau a unui țesut, datorită hipertrofiei țesutului conjunctiv pe care îl conține; sclerozare. Scleroza și degenerarea arterelor. BABEȘ, O. A. I 135.
- SCLERÓZĂ Întărire patologică a țesuturilor, în special a țesutului conjunctiv; sclerom. .
- SCLERÓZĂ1 1. indurație a țesuturilor, în special a celui conjunctiv; sclerom. ♦ ~ în plăci = boală prin leziuni cu multiple focare de demielinizare, diseminate în sistemul nervos central, putând antrena tulburări neurologice diverse. 2. stare a ceea ce nu mai este capabil de evoluție, de adaptare, a ceea ce și-a pierdut orice suplețe. (< fr. sclérose)
- -SCLERÓZĂ2 elem. scler(o)-.
- SCLERÓZĂ ~e f. Stare patologică constând în modificarea structurii normale a unui organ sau țesut ca urmare a proliferării unui țesut conjunctiv. /<fr. sclérose
- * scleróză f., pl. e (d. vgr. skléros, dur, țeapăn). Med. Înțepenirea patologică a unuĭ țesut (cum se întîmplă la bătrînĭ).
- SCLEROZÁ, sclerozez, I. A se îmbolnăvi de scleroză, a fi atins de scleroză. – Din scléroser.
- SCLEROZÁ, sclerozez, I. A fi atins de scleroză, a se îmbolnăvi de scleroză.
- SCLEROZÁ I. A fi atins, a se îmbolnăvi de scleroză. ♦ A provoca scleroza unui țesut. .