Dicționar de sinonime
Sinonime delimitat
Cuvântul „delimitat” are următoarele sinonime:
delimitat ( adjectiv )
- circumscris
- demarcat
- limitat
- mărginit
- finit
Sinonime Apropiate
- finit - limitat, mărginit, circumscris, delimitat, terminat, încheiat, isprăvit
- incomensurabil - nesfârșit, infinit, nemărginit
- infinit - nesfârșit, nelimitat, imens, nemăsurat, nețărmurit
- interminabil - nesfârșit, nemărginit, infinit, colosal
- îngust - strâmt, limitat, mic, redus, subțire, mărginit, obtuz, prostănac, opac
- limitat - mărginit, îngust, obtuz, redus, prost
- mărginit - limitat, încuiat, îngust, obtuz, redus
- individualizat - delimitat, singularizat, conturat, precizat
- însemnat - marcat, notat, înscris, delimitat, important, valoros, prestigios, deosebit, esențial
- măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
- perfecta - a încheia, a definitiva
- strâmt - îngust, restrâns, redus, mărginit, prost, obtuz
- stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
- suficient - destul, satisfăcător, îndestulător, mulțumitor, mediocru, mărginit, redus, prost, stupid
- titulariza - a definitiva, a încadra, a fixa (pe post)
Dex delimitat
- delimitat1 Delimitare.
- delimitat2, ~ă Cu limite fixate hotărât, mărginit.
- delimita 1-2 A (se) fixa limitele unui lucru a (se) limita, a (se) mărgini, a (se) stabili. 3-4 A (se) contura.
- DELIMITÁ, delimitez, I. și A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. ♦ A-și preciza poziția într-un anumit context. – Din délimiter, delimitare.
- DELIMITÁ, delimitez, I. și A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. – Din délimiter, delimitare.
- DELIMITÁ, delimitez, I. A stabili sau a fixa limitele, hotarele unui lucru. În fața sfaturilor populare și a organelor agricole stă sarcina de a delimita... perimetrele zonelor legumicole din jurul orașelor și centrelor muncitorești. SCÎNTEIA, 1954, 2883. Aceste șepte plăși sînt foarte rău delimitate. I. IONESCU, M. 99. ◊ Sferele noastre de acțiune sînt... perfect delimitate. CAMIL PETRESCU, T. II 16. ♦ A contura. Trei impresionante conuri... perfect delimitate, de parcă ar fi fost trase cu compasul, se desprind din masa celorlalți munți. BOGZA, C. O. 160.
- DELIMITÁ I. , A (se) mărgini. ♦ A (se) contura. .
- DELIMITÁ tr., a (se) mărgini, a (se) limita, a (se) contura. (< fr. délimiter, lat. delimitare)