Dicționar de sinonime

Sinonime demoralizat

Cuvântul „demoralizat” are următoarele sinonime:

demoralizat ( adjectiv )
  • descurajat
  • corupt
  • decăzut
  • depravat
  • desfrânat
  • destrăbălat
  • dezmățat
  • imoral
  • nerușinat
  • pervertit
  • stricat
  • vicios
  • deprimat
  • demobilizat


Sinonime Apropiate

  • corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
  • libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
  • desfrânat - corupt, depravat, destrăbălat, imoral
  • decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
  • destrăbălat - corupt, imoral, desfrânat
  • deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
  • depravat - corupt, imoral, desfrânat
  • viciat - poluat, irespirabil, puturos, alterat, infect, pestilențial, corupt, imoral, depravat
  • obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
  • descurajat - deznădăjduit, demoralizat, descumpănit, deprimat
  • impudic - nerușinat, imoral, obscen, lasciv, degradant
  • incorect - inexact, greșit, eronat, necinstit, neonest, coruptibil, ilegal, imoral
  • indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
  • înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
  • corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate

Dex demoralizat

  • demoralizat2, ~ă 1 Imoral. 2 Care și-a pierdut curajul și încrederea în sine descurajat, abătut, deprimat (1).
  • demoralizat1 1 Corupție (1). 2 Descurajare.
  • DEMORALIZÁT, -Ă, demoralizați, -te, 1. Descurajat, deprimat. 2. Imoral. – demoraliza.
  • DEMORALIZÁT, -Ă, demoralizați, -te, 1. Care și-a pierdut curajul și încrederea în sine; descurajat, abătut, deprimat. Aceleași hotărîri în fiecare dimineață și aceleași mustrări amarnice în fiecare seară, cînd se ducea să se culce, tîrziu, rupt de osteneală, demoralizat. VLAHUȚĂ, O. A. III 117. 2. (Învechit) Imoral; desfrînat, corupt, decadent. Desprețul cu care îl tratează intrigantul acela de Marțial... mă îndeamnă și mai mult a lua în antipatie pe acest poet servil și demoralizat. ODOBESCU, S. III 31.
  • demoraliza 1-2 A (se) corupe. 3-4 (A face pe cineva să-și piardă sau) a-și pierde încrederea în sine și curajul a (se) descuraja, a (se) deprima.
  • DEMORALIZÁ, demoralizez, I. și A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde încrederea în sine; a (se) descuraja, a (se) deprima. – Din démoraliser.
  • DEMORALIZÁ, demoralizez, I. A face pe cineva să-și piardă încrederea în sine; a descuraja, a deprima. Trebuie să scoți neapărat regimentul III, pe care Solomon și Odobescu l-au demoralizat și destrămat. CAMIL PETRESCU, B. 134. Constatarea acestei stîngăcii în arta conversației îl demoraliză definitiv. C. PETRESCU, C. V. 196. m-a demoralizat foarte mult. CARAGIALE, O. VII 209.
  • DEMORALIZÁ I. , A (se) descuraja, a (se) deprima. .


Sinonimul cuvântului demoralizat

Sinonimul cuvântului demoralizat


Testează-te!