Dicționar de sinonime
Sinonime devia
Cuvântul „devia” are următoarele sinonime:
devia ( verb )
- a abate, a muta, a schimba, a îndepărta, a merge alături
- a o lua razna, a bate câmpii, a divaga
Alte sinonime:
- abate
- a se abate
- a se depărta
- a se îndepărta
- a [se] scăpăta
Sinonime Apropiate
- abate - a se depărta, a devia, a se îndepărta, a divaga, a pălăvrăgi, a vorbi aiurea
- muta - a mișca, a deplasa, a clinti, a strămuta, a abate, a devia, a schimba, a transfera, a amâna
- divaga - a se abate, a se depărta, a devia, a vorbi aiurea, a bate câmpii
- deraia - a devia, a sări, a aluneca (de pe linie), a vorbi aiurea, a se abate, a o lua razna
- strămuta - a deplasa, a muta, a schimba, a disloca
- tratament - terapeutică, terapie, îngrijire, comportament, manieră, atitudine, evoluție, schimbare, mutație
- îndepărta - a alunga, a izgoni, a depărta, a elimina, a izola, a exclude, a înlătura, a se abate, a se depărta
- lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
- detașa - a desprinde, a despărți, a izola, a separa, a dezlipi, a muta, a deplasa, a schimba, a se distanța
- disocia - a desprinde, a strămuta, a schimba, a deplasa
- comuta - a schimba, a modifica, a înlocui
- părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
- preschimba - a schimba, a înnoi, a transforma, a modifica
- răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
- răzgândi - a-și schimba părerea, a reveni, a retracta
Dex devia
- devia 1-2 (A face să-și schimbe sau) a-și schimba direcția a (se) abate, (rar) a (se) deviaționa (1-2). 3-4 A (se) îndepărta de la subiectul în discuție, de la o concepție (rar) a (se) deviaționa (3-4). 5-6 A (se) abate de la o conduită corectă (rar) a (se) deviaționa (5-6).
- DEVIÁ, deviez, I. 1. A se abate de la o direcție dată. 2. A se îndepărta de la subiectul în discuție; a se abate de la calea bună (comițând erori, fapte reprobabile). – Din dévier, deviare.
- DEVIÁ, deviez, I. 1. A se abate de la o direcție dată. 2. A schimba direcția; a se îndepărta (de la subiect), a se abate (de la direcția apucată, de la calea firească, de la calea cea bună); a începe să facă lucruri necorecte, a călca strîmb. A devia de la principiile morale. ▭ Stai, domnule, că iar deviem. CAMIL PETRESCU, U. N. 333. ◊ Făcîndu-mi o datorie de a-i devia atenția în altă parte... am fost de o locvacitate copioasă și susținută. IBRĂILEANU, A. 79. ♦ (Despre membrii unui partid comunist sau muncitoresc) A se abate de la linia politică justă marxist-leninistă a partidului. – Pronunțat: -vi-a.
- DEVIÁ I. 1. A se abate, a se îndepărta de la o anumită direcție. 2. A se abate, a se depărta de la subiect; a începe să facă lucruri necorecte, a desconsidera cinstea, corectitudinea. .
- DEVIÁ I. intr., tr. a (se) abate de la direcția dată. II. intr. a se depărta de la subiect; (p. ext.) a începe să facă lucruri necorecte, a porni pe un drum greșit. (< fr. dévier, lat. deviare)