Dicționar de sinonime
Sinonime deraia
Cuvântul „deraia” are următoarele sinonime:
deraia ( verb )
- a devia, a sări, a aluneca (de pe linie)
- a vorbi aiurea, a se abate, a o lua razna
Alte sinonime:
- a ieși din drum
- a înnebuni
- a se sminti
- a divaga
- a bate câmpii
Sinonime Apropiate
- devia - a abate, a muta, a schimba, a îndepărta, a merge alături, a o lua razna, a bate câmpii, a divaga
- divaga - a se abate, a se depărta, a devia, a vorbi aiurea, a bate câmpii
- abate - a se depărta, a devia, a se îndepărta, a divaga, a pălăvrăgi, a vorbi aiurea
- derapa - a aluneca, a sări, a deraia
- muta - a mișca, a deplasa, a clinti, a strămuta, a abate, a devia, a schimba, a transfera, a amâna
- părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
- răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
- sălta - a ridica, a înălța, a sări, a zvâcni, a țâșni, a crește, a se dezvolta
- secție - circumscripție, sector, arondisment, comisariat, poliție
- serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- străpunge - a perfora, a găuri, a sparge, a pătrunde, a penetra, a străbate
- traversa - a trece, a străbate, a merge (peste)
- tropăi - a juca, a dansa, a țopăi, a sări
- țâșni - a sări, a izbucni, a erupe, a da buzna, a se repezi, a năvăli
Dex deraia
- deraia 1 ( mijloacele de transport care circulă pe șine) A sări de pe șine. 2 A vorbi aiurea. 3 A divaga.
- DERAIÁ, deraiez, I. 1. (Despre mijloace de transport care circulă pe șine) A sări de pe șine. 2. A vorbi aiurea, a bate câmpii, a divaga; a se abate, a devia de la subiect. – Din dérailler.
- DERAIÁ, deraiez, I. 1. (Despre vehicule care merg pe șine: tren, tramvai etc.) A sări, a ieși de pe șine. La ieșirea din Buftea... a deraiat un tren de marfă. CARAGIALE, M. 142. 2. (Despre oameni) A vorbi aiurea, a se îndepărta, a se abate de la subiect; a devia. A deraiat de la subiect.
- DERAIÁ I. (Despre un vehicul pe șine: tren, tramvai etc.) A aluneca, a sări de pe șine, de pe linie. ◊ (; despre oameni) A devia (într-o discuție etc.); a înnebuni, a se sminti. .
- DERAIÁ intr. 1. (despre tren, tramvai, metrou) a sări de pe șine. 2. a devia de la subiect, a divaga. ◊ (p. ext.) a ieși din normal; a înnebuni, a se sminti. (< fr. dérailler)
- A DERAIÁ ~iéz intranz. 1) (despre trenuri, tramvaie) A sări de pe șine. 2) (despre persoane) A se abate de la subiect. 3) fig. A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se țicni; a se scrânti; a se sminti; a înnebuni. /<fr. dérailler
- deraià v. a ieși din șine: trenul a deraiat (= fr. dérailler).