Dicționar de sinonime

Sinonime dezorientat

Cuvântul „dezorientat” are următoarele sinonime:

dezorientat ( adjectiv )
  • derutat
  • descumpănit
  • încurcat
  • nedumerit
  • perplex
  • zăpăcit
  • bulversat
  • debusolat
  • deconcertat
  • sastisit


Sinonime Apropiate

  • dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
  • zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
  • intimidat - speriat, timorat, încurcat, zăpăcit
  • poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
  • prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
  • strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
  • strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
  • uimire - perplexitate, uluială, stupefacție
  • uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie
  • babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
  • bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură
  • haotic - confuz, încâlcit, dezordonat, încurcat
  • hăbăuc - năuc, zăpăcit, aiurit
  • incomprehensibil - încurcat, de neînțeles, haotic, încâlcit
  • istorie - povestire, narațiune, evocare, pățanie, poznă, încurcătură

Dex dezorientat

  • dezorientat, ~ă 1 Care nu se poate orienta. 2 Care nu știe ce atitudine trebuie să adopte șovăielnic, descumpănit, zăpăcit.
  • DEZORIENTÁT, -Ă, dezorientați, -te, Care nu se poate orienta în spațiu, care nu știe exact unde se află, încotro trebuie să se îndrepte. ♦ Care nu știe ce atitudine să ia într-o anumită situație; descumpănit. – dezorienta. désorienté.
  • DEZORIENTÁT, -Ă, dezorientați, -te, Care nu se poate orienta în spațiu, care nu știe exact unde se găsește, pe unde trebuie să apuce. ♦ Care nu știe ce atitudine să ia în față unei situații; descumpănit. – dezorienta. désorienté.
  • DEZORIENTÁT, -Ă, dezorientați, -te, 1. Care nu se poate orienta; care nu găsește drumul pe care trebuie să apuce. Într-o noapte, noroiul pînă la genunchi, dezorientați, întîia întoarcere de pe front, flămînzi, în mijlocul unei păduri. SAHIA, N. 75. 2. Care nu știe ce atitudine să ia în fața unei situații sau cum să-și explice anumite evenimente; descumpănit, zăpăcit. Rămăsese dezorientat în picioare. CAMIL PETRESCU, T. I 347. ◊ (Metaforic) Zeci și zeci de kilometri rămîne Oltul pe gînduri, dezorientat de prea marea risipă pe care a făcut-o. BOGZA, C. O. 142.
  • DEZORIENTÁT, -Ă Care nu se poate orienta, care nu știe unde se află sau încotro să se îndrepte. ♦ Care nu știe ce hotărâre să ia într-o anumită situație; descumpănit, deconcertat; zăpăcit. .


Sinonimul cuvântului dezorientat

Sinonimul cuvântului dezorientat


Testează-te!