Dicționar de sinonime
Sinonime dispreț
Cuvântul „dispreț” are următoarele sinonime:
dispreț ( substantiv )
- desconsiderare
- nesocotire
- subapreciere
Alte sinonime:
- desconsiderație
- defăimare
- în mod disprețuitor
Sinonime Apropiate
- umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
- ignorare - neglijare, omitere, nesocotire, uitare
- nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
- depreciativ - defavorabil, peiorativ, disprețuitor
- desconsidera - a disprețui
- detesta - a disprețui, a desconsidera, a urî
- oprobiu - reprobare, dezaprobare, condamnare, dispreț, rușine
- disgrațiat - desconsiderat, disprețuit, subestimat, subapreciat
- disgrație - desconsiderare, repudiere, antipatie
Dex dispreț
- dispréț 1 Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva. 2 Lipsă de stimă față de ceva sau cineva. 3 Cu ~ Fără considerație. 4 În ~ul În ciuda.
- DISPRÉȚ Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva; lipsă de considerație sau de stimă față de cineva sau de ceva. ◊ Cu dispreț = în mod disprețuitor. – Din disprezzo.
- DISPRÉȚ Sentiment al celui care nesocotește sau depreciază pe cineva sau ceva; atitudine prin care cineva își manifestă lipsa de stimă sau considerație față de cineva sau de ceva; desconsiderație. Fiindcă de avere te-nlătură disprețul, O caldă-mbrățișare primească cîntărețul. MACEDONSKI, O. II 213. Orice suflet mîndru plătește disprețul cu dispreț. VLAHUȚĂ, O. A. II 110. ◊ De dispreț = care exprimă, care dovedește dispreț; disprețuitor. Înfruntă pe cei de față cu privirile lui negre și-și repezi înainte barba scurtă și creață c-o mișcare de dispreț a buzelor. SADOVEANU, Z. C. 165. Miron Iuga îi aruncă o privire de dispreț. REBREANU, R. II 95. (Rar) Cu dispreț = disprețuitor. cam colțos, cam cu dispreț pentru galon, dar altfel bun camarad. SADOVEANU, O. VI 177. ◊ Cu dispreț = în mod disprețuitor, fără stimă sau considerație (față de cineva sau ceva). Beizade privi cu dispreț pe soțul său. SADOVEANU, Z. C. 324. Baiazid privind la dînsul, îl întreabă cu dispreț: – Ce vrei tu? EMINESCU, O. I 146. – Variantă: (învechit) despréț (M. I. CARAGIALE, C. 90, CREANGĂ, A. 145, RUSSO, S. 61)
Antonime dispreț
- Dispreț ≠ admirație, adorație, preț, prețuire, respect, simpatie, stimă
Sinonimul cuvântului dispreț