Dicționar de sinonime
Sinonime dotație
Cuvântul „dotație” are următoarele sinonime:
dotație ( substantiv )
- dotare
- dotă
- zestre
- parte
- profecticie
- echipare
- înzestrare
- prevedere
- utilare
Sinonime Apropiate
- talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
- zestre - dotă, dotație, inventar
- pereche - cuplu, partener, soț
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
- previziune - prezicere, prevedere, anticipare, prognoză
- proiect - plan, program, schiță, inițiere, prevedere, preocupare
- prudență - prevedere, precauție, atenție, vigilență, circumspecție
- sector - zonă, parte, porțiune, raion, domeniu, branșă
- secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
- snoavă - glumă, anecdotă, istorie
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- flanc - latură, parte, coastă, margine, aripă
- fracțiune - fragment, parte, frântură, bucată, diviziune
- fragment - parte, frântură, fracțiune, diviziune, porție, bucată, pasaj, text, extras
Dex dotație
- dotație 1 (Rar) Dotare (1). 2 Dotă. 3 Utilare a unei instituții cu cele necesare desfășurării unei activități dotare (2). 4 Finanțare a cuiva dotare (4). 5 Casa de ~ sau ~ia oastei Unitate administrativă în vechea armată. modificată
- DOTÁȚIE, dotații, Dotare. ♦ Mijloace materiale puse la dispoziția cuiva prin dotare. – Din dotation, dotatio, -onis.
- DOTÁȚIE, dotații, Dotare. ♦ Mijloace materiale puse la dispoziția cuiva pe calea dotării. – Din dotation, dotatio, -onis.
- DOTÁȚIE, dotații, Înzestrare a unei persoane sau a unui așezămînt cu cele necesare; mijloace materiale puse la dispoziția unei persoane, a unui așezămînt etc. – Variantă: (învechit) dotațiúne (MACEDONSKI, O. III 18)
- DOTÁȚIE Dotare. ♦ Înzestrare, echipare a unei întreprinderi, a unei persoane cu cele necesare; mijloacele materiale date în acest scop. .
- DOTÁȚIE capacitate înnăscută care face posibile performanțe; dotare (2). ◊ mijloace materiale puse la dispoziția cuiva prin dotare. (< fr. dotation, lat. dotatio)
- DOTÁȚIE ~i f. 1) v. A DOTA. 2) Mijloace materiale acordate organizațiilor sau întreprinderilor pentru a asigura buna lor funcționare. /<fr. dotation, lat. dotatio, ~onis
- dotațiune dotație
- dotăciune dotație
- DOTAȚIÚNE dotație.