Sinonime zestre

Cuvântul „zestre” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
• snoavă - glumă, anecdotă, istorie
• talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
• înregistra - a înscrie, a consemna, a nota, a inventaria, a catagrafia, a obține, a repurta, a marca
• înzestra - a dota, a echipa, a utila, a prevedea, a da
• înzestrat - dotat, talentat, capabil, destoinic, pregătit, valoros, bun
• opis - registru, catalog, indice, inventar, listă
• catagrafia - a inventaria, a recenza, a înscrie, a înregistra
• echipa - a înzestra, a dota, a utila, a (se) îmbrăca
• banc - grămadă, nisipiș, pietriș, nămol, cârd (de pești), postament, glumă, anecdotă
• genial - supradotat, excepțional, supra-inteligent
• gag - glumă, spirit, banc, anecdotă, istorie
• spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație

Dex zestre

• ZÉSTRE 1. Avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită. ♦ Bunuri pe care le aduce o călugăriță la intrarea ei în mănăstire. ♦ Totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva. 2. Totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunități, a unei instituții etc.; inventar. – dextrae „făgăduință solemnă”.
• ZÉSTRE 1. Avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită. ♦ Bunuri pe care le aduce o călugăriță la intrarea ei în mănăstire. ♦ Totalitatea obiectelor casnice care constituie averea cuiva. 2. Totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunități, a unei instituții etc.; inventar. – dextrae „făgăduință solemnă”.
• ZÉSTRE f. 1) Avere sau sumă de bani care se dă de către părinți unei fete când se mărită; dotă. 2) Totalitate a bunurilor care constituie averea cuiva, (a unei persoane, colectivități, comunități etc.). /<lat. dextrae
• zestre f. avere ce o femeie aduce în căsătorie. .
• zéstre f., pl. ĭ (d. lat. dĕxtrae, adică „mînile drepte” a doĭ care se învoĭesc: dextras renovare, a înoi tractatu. D. rom. vine bg. zestra). Dotă, avere care i se dă uneĭ fete cînd se mărită. Lucrurĭ cu care se înzestrează: zestrea uneĭ școale. V. trusoŭ.
• zéstre s. f., art. zéstrea, g.-d. art. zéstrei
• zestre sing.
• ZÉSTRE s. v. inventar.
• ZÉSTRE s. (JUR.) dotație, dotă, (pop.) parte, (latinism înv.) profecticie. (~ a unei fete de măritat.)
• ZESTRE dotație, dotă, parte, (latinism ) profecticie. (~ unei fete de măritat.)

Sinonimul cuvântului zestre

Testează-te!