Dicționar de sinonime
Sinonime dur
Cuvântul „dur” are următoarele sinonime:
dur ( adjectiv )
- tare, solid
- aspru, sever, brutal
Alte sinonime:
- acerb
- necruțător
- fără menajamente
- agresiv
- bătăios
- coleric
- impulsiv
- iute
- nestăpânit
- violent
- belicos
- major
- câinesc
- drastic
- greu
- răstit
- ridicat
- aprig
- barbar
- câinos
- crâncen
- crud
- crunt
- cumplit
- feroce
- fioros
- hain
- inuman
- neiertător
- neîmblânzit
- neînduplecat
- neîndurat
- neîndurător
- nemilos
- neomenos
- neuman
- rău
- sălbatic
- sângeros
dur ( adverb )
- aprig
- aspru
- barbar
- brutal
- câinos
- crâncen
- crud
- crunt
- cumplit
- feroce
- fioros
- hain
- inuman
- necruțător
- neiertător
- neîmblânzit
- neînduplecat
- neîndurat
- neîndurător
- nemilos
- neomenos
- neuman
- rău
- sălbatic
- sângeros
- violent
Sinonime Apropiate
- crâncen - cumplit, crud, groaznic, crunt, teribil, inuman, nemilos, sălbatic, sângeros
- aspru - acerb, nemilos, crunt, crâncen, rău, dur, violent, sever, brutal
- crunt - aspru, crud, crâncen, sălbatic, groaznic, nemilos, sângeros
- feroce - crud, sălbatic, nemilos, atroce, sadic, fioros, crâncen
- neomenos - cumplit, inuman, ticălos, primitiv, necivilizat, dur, barbar, aspru, rău
- cumplit - groaznic, teribil, infernal, îngrozitor, crâncen, crud, inuman, nemilos, sălbatic
- inuman - neomenos, feroce, crud, barbar
- intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis
- barbar - primitiv, necivilizat, sălbatic, crud, rău, feroce, dur
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- fioros - groaznic, îngrozitor, înfiorător, cumplit, feroce, crunt, teribil, înspăimântător
- hapsân - hain, câinos, crud, odios, răutăcios, lacom, hrăpăreț, avar, zgârcit
- implacabil - neîmblânzit, crud, neiertător, nepotolit, neîndurat
- inexorabil - neînduplecat, aspru, crud, teribil, implacabil, nemilos
- bestial - sălbatic, feroce, cumplit, fioros, animalic
Dex dur
- dur2 1 Cuvânt prin care se atrage atenția cuiva pentru a se opri Stai!. 2 Cuvânt prin care se atrage atenția cuiva asupra unui lucru.
- dur1, ~ă 1 ( corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns tare. 2 ( lumină) Puternic. 3 ( sunete) Aspru. 4 ( ape) Care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 5 Consoană ~ă Consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal. 6-7 , (În mod) sever. 8-9 , (În mod) brutal. 10 (; ton, interval, acord, minor) Major.
- dur3 dura1
- DUR2 dura1.
- DUR1, -Ă, duri, -e, 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile sau industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține niciun element palatal. 4. Aspru; sever; violent, brutal, crud. – Din dur, durus.
- DUR1, -Ă, duri, -e, 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal. 4. Aspru; sever; violent, brutal, crud. – Din dur, durus.