Dicționar de sinonime

Sinonime etimon

Cuvântul „etimon” are următoarele sinonime:

etimon ( substantiv )
  • etimologie
  • cuvânt de bază
  • origine
  • rădăcină
  • sușă


Sinonime Apropiate

  • spiță - fuscel, stinghie, rudă, neam, rang, grad, descendență, origine
  • geneză - origine, gnoză, naștere, facere, apariție, ivire, creație
  • germen - embrion, sămânță, izvor, sursă, origine
  • izvor - sursă, obârșie, sorginte, origine, germen, sămânță
  • începătură - început, sursă, origine
  • încetățeni - a naturaliza, a statornici, a înrădăcina încetează!, termină!, ajunge!, stop!, gata!
  • leagăn - scrânciob, balansoar, lăcaș, cuib, origine
  • mătrice - origine
  • naștere - facere, apariție, parturiție, ființare, procreație, geneză, origine, obârștie, proveniență
  • obârșie - origine, sursă, izvor, sorginte, matcă, început, cauză
  • ascendență - origine, strămoșie
  • baștină - origine, obârșie, sursă, izvor
  • bâză - temelie, fundament, suport, temei, valoare, esență, sursă, izvor, origine
  • descinde - a proveni, a-și avea originea, a se trage din, a coborî, a se da jos, a poposi, a trage la, a rămâne
  • eradica - a stârpi, a dezrădăcina

Dex etimon

  • etimon Cuvânt din care derivă un cuvânt al unei limbi etimologie (5).
  • ETIMÓN, etimoane, Cuvânt (de obicei dintr-o limbă străină) din care provine un anumit cuvânt al unei limbi; etimologie (3). – Din étymon.
  • ETIMÓN Cuvânt de bază, de obicei dintr-o limbă străină, din care derivă un cuvânt al unei limbi. .
  • ETIMÓN cuvânt de bază din care provine un cuvânt al unei limbi; etimologie (2). (< fr. étymon)
  • ETIMÓN, etimoane, Cuvânt (de obicei dintr-o limbă străină) din care provine un anumit cuvânt al unei limbi.
  • ETIMÓN ~oáne n. Cuvânt (de obicei dintr-o limbă străină) din care provine un anumit cuvânt al unei limbi. /<fr. étymon
  • ETIMÓN s. (LINGV.) etimologie. (Un ~ corect.)
  • ETIMON etimologie. (Un ~ corect.)


Sinonimul cuvântului etimon

Sinonimul cuvântului etimon


Testează-te!