Dicționar de sinonime
Sinonime exala
Cuvântul „exala” are următoarele sinonime:
exala ( verb )
- emana
- a degaja
- a emana
- a emite
- a împrăștia
- a răspândi
- a scoate
- a răsfuga
- a slobozi
Sinonime Apropiate
- degaja - a emana, a emite, a exala, a difuza, a răspândi, a împrăștia, a elimina, a elibera, a debloca
- emana - a răspândi, a emite, a degaja, a scoate, a împrăștia, a proveni, a izvorî, a se naște
- emanație - emitere, emanare, degajare, efluviu, răspândire, radiere, împrăștiere
- degajat - răspândit, exalat, împrăștiat, eliberat, liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer
- propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
- răspândi - a difuza, a împrăștia, a răsfira, a emana, a radia, a propaga
- exalație - emanație, degajare, exaltare, aburi, damf, vapori, miros
- iradia - a răspândi, a împrăștia, a difuza, a emite
- presăra - a împrăștia, a răsfira, a risipi, a răspândi, a difuza
- răspândit - împrăștiat, difuzat, întins, risipit, cunoscut, generalizat, reputat
- împrăștia - a răsfira, a dispersa, a răspândi, a pulveriza, a risipi, a răzleți, a vântura, a spulbera, a difuza
- lărgi - a mări, a extinde, a întinde, a dilata, a lăți, a răspândi, a împrăștia, a difuza
- lăți - a întinde, a mări, a extinde, a lărgi, a răspândi, a împrăștia, a difuza, a propaga
- difuz - împrăștiat, răspândit, revărsat
- difuza - a răspândi, a împrăștia, a propaga
Dex exala
- exala 1 A emite substanțe gazoase. 2-3 ( mirosuri) A (se) împrăștia. 4 A degaja vapori a exabora (3). 5 A emana căldură. 6-7 A (se) exterioriza (1). 8-9 A (se) manifesta.
- EXALÁ, exál, I. 1. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). 2. A exterioriza, a manifesta, a exprima. – Din exhaler, exhalare.
- EXALÁ, exál, I. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). – Din exhaler, exhalare.
- EXALÁ, exál, I. (Folosit de obicei la 3) A emite, a degaja, a împrăștia (vapori, mirosuri etc.). O mumie neclintită exalînd miros de dezinfectante. C. PETRESCU, Î. II 47. ◊ (Poetic) Pe un nor de aur zboară ea cu fală; Un parfum de roze pasul ei exală. BOLINTINEANU, O. 42. ◊ (Rar) Umbra dulce a chipului ei, din care se exală un parfum de fericire. VLAHUȚĂ, O. A. III 65.
- EXALÁ I. A răspândi, a împrăștia, a degaja (vapori, mirosuri etc.). .
- EXALÁ tr. a răspândi, a emana, a degaja vapori, mirosuri. (< fr. exhaler, lat. exhalare)
- A EXALÁ exál tranz. (mirosuri, gaze, vapori etc.) A împrăștia în toate părțile; a face să cuprindă spații tot mai largi; a degaja; a emana. /<fr. exhaler, lat. exhalare
- exalà v. 1. a scoate dela sine vapori, a degaja un miros: florile exală un miros plăcut; 2. fig. a manifesta în afară, a exprima cu vioiciune: a-și exala plângerile.
- esala exala
- exhala exala