Dicționar de sinonime
Sinonime experiență
Cuvântul „experiență” are următoarele sinonime:
experiență ( substantiv )
- experiment, experimentare, verificare, probă, încercare
- rutină, probă
Alte sinonime:
- constatare
- cercetare
- practică
- ispită
- ispitire
Sinonime Apropiate
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- experiment - experiență, încercare, probă
- probă - dovadă, mărturie, argument, încercare, verificare, examen, mostră, eșantion
- proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
- încerca - a proba, a verifica, a experimenta, a căuta, a explora, a tatona, a vedea, a sonda, a cerceta
- experimenta - a încerca, a proba
- examen - probă, verificare, examinare, concurs, control, test, cercetare, investigație, analiză
- praxis - practică, experiență, rutină
- previzibil - probabil, de prevăzut, eventual, supozabil
- subscrie - a semna, a iscăli, a aproba, a fi de acord, a subsemna, a confirma
- sufragiu - vot, adeziune, aprobare, asentiment
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- tentativă - încercare, intenție, plan, proiect
- val - talaz, trâmbă, undă, sul, vălătuc, meterez, șanț, cumpănă, încercare
- virtualitate - posibilitate, probabilitate, ipoteză, perspectivă
Dex experiență
- experiență / ~ri-en~ / ~țe / experience, experientia] 1 Totalitatea cunoștințelor și deprinderilor dintr-un anumit domeniu, dobândite prin observații și practică îndelungată. 2 Cunoaștere deprindere, rutină. 3 ( schimb de ~) Schimb reciproc (între persoane sau colective) de informații, cunoștințe, deprinderi dobândite într-un anumit domeniu de activitate. 4 Cu ~ Experimentat. 5 Ansamblul practicii sociale care formează baza cunoașterii și criteriul adevărului și care se creează mai ales în procesul producției materiale. 6 Probă care se face cu scopul de a verifica o teorie, o idee, un fapt 7 Verificare practică a unor fenomene, situații, cunoștințe 8 Cercetare. 9 Investigație. 10 Situație neobișnuită sau împrejurare neașteptată prin care trece cineva. 11 Pățanie. 12 Aventură. 13-14 Experiment (1-2). 15 A face o ~ A provoca intenționat un fenomen pentru a demonstra sau a verifica o teorie, un fapt 16 A face o încercare. 17 De ~ Experimental.
- EXPERIÉNȚĂ, experiențe, 1. Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social-istorice, al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară. 2. Verificare a cunoștințelor pe cale practică, prin cercetarea fenomenelor din realitatea înconjurătoare. ♦ Experiment. ◊ A face o experiență = a face o încercare. – Din expérience, experientia.