Dicționar de sinonime
Sinonime fini
Cuvântul „fini” are următoarele sinonime:
fini ( verb )
- a sfârși
- a încheia
- a termina
Alte sinonime:
- finaliza
- isprăvi
- încheia
- sfârși
- termina
- a duce până la fine
- a dovedi
- a mântui
- a finaliza
- a isprăvi
Sinonime Apropiate
- sfârși - a termina, a încheia, a isprăvi, a pune capăt, a înceta, a fini, a muri, a deceda, a dispera
- finaliza - a fructifica, a concretiza, a realiza, a încheia, a termina, a sfârși
- găta - a termina, a sfârși, a încheia
- interminabil - nesfârșit, nemărginit, infinit, colosal
- isprăvi - a sfârși, a termina, a încheia, a mântui, a realiza, a îndeplini, a executa, a absolvi, a obține
- istovi - a epuiza, a slei, a vlăgui, a stoarce, a extenua, a obosi, a termina, a sfârși, a încheia
- încheia - a îmbina, a uni, a alcătui, a sfârși, a isprăvi, a termina, a epuiza, a contracta, a se lega
- încorona - a încununa, a termina, a încheia, a fini
- lichida - la termina, a încheia, a sfârși, a finaliza, a suprima, a ucide, a desființa, a asasina, a achita
- neistovit - neobosit, infatigabil, inepuizabil, interminabil, nesfârșit, continuu, infinit
- absolvi - a sfârși, a termina, a încheia (un ciclu), a scuti, a ierta
- conchide - a încheia, a sfârși, a concluziona, a termina
- definitiv - hotărât, încheiat, terminat, finisat, irevocabil, categoric, nestrămutat
- definitiva - a termina, a încheia, a finisa
- expira - a se isprăvi, a se sfârși, a se încheia, a se termina, a muri, a deceda, a pieri, a răposa
Dex fini
- fini 1-2 A (se) termina.
- FINÍ, finesc, IV. A sfârși, a isprăvi, a termina. – Din finir, finire.
- FINÍ, finesc, IV. (Franțuzism învechit) A sfîrși, a isprăvi, a termina. După ce fini gimnaziul, se trase cu bătrîna sa mamă în Tatarași. NEGRUZZI, S. I 110.
- FINÍ IV. , A (se) termina, a (se) sfârși. / < finir, finire].
- FINÍ tr., a (se) termina, a (se) sfârși. (< fr. finir, lat. finire)
- A FINÍ ~ésc tranz. rar A duce până la fine; a termina; a sfârși; a isprăvi; a dovedi; a încheia; a mântui. /<fr. finir, lat. finire
- finì v. a sfârși, a isprăvi.
- fin2 1 Bărbat considerat în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). 2 A se sătura ~ul de nașul A bate tare (pe cineva). 3 A face (pe cineva) hin A bate (pe cineva).
- fin1, ~ă 1 Care este foarte mic. 2 Delicat. 3 ( țesături) Foarte subțire (și străveziu). 4 De (cea mai) bună calitate (în ce privește materialul și execuția). 5 (Rar; metale) Pur. 6 (; gânduri, idei) Subtil. 7 (; gânduri, idei) Ingenios. 8 ( organe de simț sau simțuri) Care percepe cele mai mici nuanțe ager, sensibil. 9 ( zâmbet) Abia perceptibil. 10 ( oameni) Manierat. 11 ( oameni) Elegant.
- FIN2, -Ă, fini, -e, și Persoană considerată în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). – *filianus.