Dicționar de sinonime
Sinonime fulger
Cuvântul „fulger” are următoarele sinonime:
fulger ( substantiv )
- fulgerare
- fulgerătură
- sclipire
- străfulgerare
- scăpărare
- scăpărat
- sfulger
- săgeată
- bliț
Sinonime Apropiate
- fulgere - sclipire, scânteiere, fulger, clipă, moment
- scintilație - scânteiere, strălucire, sclipire
- sclipi - a străluci, a scânteia, a luci, a scăpăra, a străfulgera
- sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
- strălucire - scânteiere, sclipire, luminăție, fast, splendoare, glorie
- licăr - sclipire, scânteiere
- brusc - neașteptat, deodată, subit, inopinat, spontan, fulgerător
- galopant - rapid, fulgerător
- lumină - strălucire, sclipire, lucoare, lumânare, sfeșnic, opaiț, învățătură, educație, instrucție
Dex fulger
- fulger 1 Fenomen atmosferic care constă într-o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor. 2-3 Ședință (sau miting) ~ Ședință (sau miting) care se convoacă pe loc cu ocazia unui eveniment important. 4 Telegramă ~ Telegramă transmisă (în schimbul unei suprataxe) mai repede decât telegramele obișnuite. 5-6 Ca ~ul (sau ca un ~) Cu iuțeala fulgerului (1) iute, scurt. 7-8 Subit. 9 ~ globular Fulger (1) cu aspectul unui glob de foc de culoare alb-albăstruie sau roșiatică, care se deplasează relativ încet sub influența curenților de aer, dispărând brusc, cu sau fără explozie. 10 ~ electronic Bliț. 11 (Bot; ) Tortoțel (Cuscuta epithymum).
- FÚLGER, fulgere, 1. Fenomen atmosferic care constă într-o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor. ◊ Ședință (sau miting) fulger = ședință (sau miting) care se convoacă pe loc cu ocazia unui eveniment important. Telegramă fulger = telegramă transmisă (în schimbul unei suprataxe) mai repede decât telegramele obișnuite. ◊ Ca fulgerul (sau ca un fulger) = cu iuțeala fulgerului, iute, scurt; subit. ◊ Fulger globular = fulger cu aspectul unui glob de foc de culoare albă-albăstruie sau roșiatică, care se deplasează relativ încet sub influența curenților de aer, dispărând brusc, cu sau fără explozie. ◊ Fulger electronic = bliț. 2. Lumină, sclipire puternică și trecătoare; scăpărare, străfulgerare. – fulger (= fulgur, -is).