Dicționar de sinonime
Sinonime fuziune
Cuvântul „fuziune” are următoarele sinonime:
fuziune ( substantiv )
- fuzionare
- topire
- contopire
- unire
- amestec
- reunire
- sinteză
Sinonime Apropiate
- sinteză - concentrare, condensare, rezumat, contopire, asociere
- sinod - sobor, conciliu, reunire
- împletire - tricotaj, cablaj, îmbinare, unire, amestec
- colecție - culegere, adunare, reunire
- combinație - îmbinare, împreunare, reunire, compunere, îngemănare, aranjament, plan, proiect, urzire
- confluență - reunire, întâlnire, răscruce
- amestec - imixtiune, ingerință, intervenție, participare, combinare, împreunare, unire, aliaj, melanj
- adunare - acumulare, însumare, îngrămădire, strângere, întrunire, reunire, întâlnire, consfătuire, consultare
- convocare - chemare, invitație, întrunire, adunare, reunire
- potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
- sudură - legătură, lipire, unire, sudare
- ședință - consfătuire, adunare, întrunire, reuniune (oficială)
- șezătoare - dacă, întrunire (amicală), reuniune literară
- terci - amestec, mixtură, talmeș-balmeș
- învălmăși - a se amesteca
Dex fuziune
- fuziune 1 Contopire. 2 Contopire a unor organizații, grupări, partide într-o singură unitate omogenă. 3 Reorganizare, prin contopire, într-o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții. 4 (; ~ nucleară) Reacție nucleară constând în contopirea a două sau a mai multe nuclee atomice ușoare într-unul mai greu. 5 Topire a unui corp la o temperatură mai înaltă decât temperatura mediului ambiant. 6 Punct de ~ Temperatură de topire.
- FUZIÚNE, fuziuni, 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într-unul singur ori a două sau mai multe organizații într-una singură. 2. Reorganizarea, prin contopire, într-o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții. 3. Contopire a două sau mai multe nuclee atomice ușoare într-unul mai greu. 4. Topire a unui corp la o temperatură mai înaltă decât temperatura mediului ambiant. ◊ Punct de fuziune = temperatură de topire. 5. Reacție nucleară de sinteză a unui nucleu greu, mai stabil, din două nuclee ușoare, însoțită de degajarea unei energii egală cu diferența dintre energia de legătură a nucleului rezultat și cea a nucleelor ușoare. – Din fusion, fusio, -onis.