Dicționar de sinonime
Sinonime făurar
Cuvântul „făurar” are următoarele sinonime:
făurar ( substantiv )
- fierar, faur
- creator, realizator
- februarie
Alte sinonime:
- făuritor
- înfăptuitor
- născocitor
- plăsmuitor
Sinonime Apropiate
- faur - făurar, februarie, fierar
- creator - inventiv, ingenios, inovator, făuritor, făurar, autor, realizator, ziditor, întemeietor
- februarie - făurar, faur
- fierar - faur, făurar, covaci, betonist
- întemeietor - fondator, creator, făuritor
- savant - erudit, învățat, maestru, creator
- face - a realiza, a produce, a executa, a efectua, a făuri, a alcătui, a făptui, a săvârși, a îndeplini
- fondator - întemeietor, ctitor, creator
- imaginativ - inventiv, creator, inventator
- înfăptuire - lucrare, realizare, îndeplinire, făurire, producere
- întemeia - a înființa, a funda, a ctitori, a constitui, a făuri, a crea, a se baza, a se sprijini, a conta
- blam - înfierare, dezaprobare, reaprobare, vestejire, condamnare
- crea - a produce, a construi, a plăsmui, a urzi, a făuri, a izvodi, a înființa, a funda, a întemeia
- constructiv - eficace, activ, creator, pozitiv
- dura - a persista, a rezista, a dăinui, a continua, a se menține, a făuri, a construi, a face, a clădi
Dex făurar
- făurar2 1 Fierar (1). 2 (Poetic) Făuritor.
- făurar1 Februarie.
- FĂURÁR2, făurari, Fierar. ♦ Făuritor, creator. Făurar de frumusețe. – Faur + -ar.
- FĂURÁR1 Februarie. – febr(u)arius.
- FĂURÁR2, făurari, ( și ) Fierar. ♦ (Poetic) Făuritor, creator. Făurar de frumusețe. – Faur + -ar.
- FĂURÁR1 (Regional și arhaizant) Februarie, faur2. Se sfîrșea luna lui făurar și oamenii slăbiseră de durere de inimă. AGÎRBICEANU, S. P. 29. – Pronunțat: fă-u-.
- FĂURÁR2, făurari, (Regional și arhaizant) Fierar, faur1. O fi vrun fecioraș de oier sau plugar, De făurar, tîmplar sau ciubotar. DEȘLIU, G. 25. Vulcan, făurarul zeilor. ISPIRESCU, U. 46. ♦ (Poetic) Făuritor. Răzbi-vom, tovarăși! Căci drum ne-au deschis Spre slăvi făurarii mărețului vis, Stegarii luminii cu aripi ne-nfrînte. DEȘLIU, N. 80. – Pronunțat: fă-u-.
- FĂURÁR1 m. pop. A doua lună a anului; februarie. /<lat. februarius
- FĂURÁR2 ~i m. 1) înv. Meșter care confecționa obiecte din fier sau din alte metale; fierar. 2) poet. Persoană care are darul făuririi. /faur + suf. ~ar
- Făurar m. Februarie. .