Dicționar de sinonime

Sinonime gălăgie

Cuvântul „gălăgie” are următoarele sinonime:

gălăgie ( substantiv )
  • tărăboi
  • balamuc
  • larmă
  • zgomot
  • zarvă
  • hărmălaie
  • vacarm
Alte sinonime:
  • huiet
  • scandal
  • tămbălău
  • tevatură
  • tumult
  • vuiet
  • larmăt
  • strigare
  • chiloman
  • toi
  • haraiman
  • hălălaie
  • hărhălaie
  • toiet
  • toloboată
  • tololoi
  • holcă
  • lolotă
  • calabalâc
  • dandana
  • dănănaie
  • dăndănaie
  • gâlceavă
  • țigănie
  • năsulie
  • freamăt
  • sfadă
  • ceartă


Sinonime Apropiate

  • hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
  • vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
  • zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
  • balamuc - ospiciu, casă de nebuni, tărăboi, zgomot, gălăgie, larmă
  • zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
  • larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
  • bruiaj - perturbare, tulburare, larmă, zgomot
  • tropoti - a tropăi, a țopăi, a călca zgomotos
  • turui - a pălăvrăgi, a trăncăni, a sporovăi, a hurui, a face zgomot
  • zdrăngăni - a zăngăni, a face zgomot
  • gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
  • îngrijora - a se teme, a se neliniști, a se alarma, a se speria, a se frământa
  • îngrijorător - alarmant, preocupant, neliniștitor
  • clefăi - a molfăi, a mesteca (zgomotos)
  • clocotitor - fierbând, în fierbere, clocotind, năvalnic, aprins, ardent, agitat, nervos, zgomotos

Dex gălăgie

  • gălăgie 1 Zgomot mare de oameni care strigă, vorbesc prea tare, se ceartă, se bat hărmălaie, larmă, vuiet, holcă, lolăt, toi. 2 Zgomot produs de mașini, aparate. 3 (Eng) Ceartă.
  • GĂLĂGÍE Zgomot puternic (de glasuri, de mașini etc.); larmă, hărmălaie, tărăboi. –
  • GĂLĂGÍE Zgomot mare făcut mai ales de oameni cînd rîd și vorbesc sau cînd strigă și se ceartă; larmă, tărăboi. hărmălaie. Gălăgia parcă s-a depărtat. Au ieșit de mult din Moși. PAS, Z. I 127. La circiuma lui Busuioc era gălăgie și veselie. REBREANU, R. II 98. Aud gălăgia mulțimii de școlari la ceasul ieșirii. VLAHUȚĂ, O. A. 234. Și pentru ce vă sfădiți voi?... căci gălăgia ce faceți voi, mort d-ar fi cineva, și tot îl deșteptați. ISPIRESCU, L. 215. – Variantă: (regional) hălăgíe (CONTEMPORANUL, I 234, CREANGĂ, A. 40)
  • GĂLĂGÍE f. Zgomot mare (de glasuri, de mijloace de transport etc.); larmă; zarvă. /cf. ucr. galas
  • gălăgie f. mare sgomot, larmă confuză. .
  • gălăgíe (vest) și hălăgíe (est) f. (rudă cu rut. galáĭkati, ceh. halušiti, a face huĭet, ș. a. Bern. 1, 293. Cp. și cu gălămoz 2). Tărăboĭ, mare zgomot de vocĭ: copiiĭ fac gălăgie, un bețiv făcea gălăgie pe stradă. V. larmă.
  • HĂLĂGÍE gălăgie.
  • hălăgie f. Mold. gălăgie: săturându-se de atâta hălăgie CR. .
  • hălăgíe, V. gălăgie.
  • GĂLĂGÍE s. 1. v. hărmălaie. 2. v. zgomot.


Antonime gălăgie

  • Gălăgie ≠ liniște, muțenie, tăcere, liniștit


Sinonimul cuvântului gălăgie

Sinonimul cuvântului gălăgie


Testează-te!